Tipărire 

26 septembrie: omenirea deviază un asteroid. Rolul României în prima misiune de apărare planetară

22 Septembrie 2022

Pe 26 septembrie, o sondă spațială se va ciocni controlat de un asteroid, într-un prim efort internațional de deviere a traiectoriei unui asteroid pentru a testa capacitatea omenirii de a se proteja de asteroizi prin această metodă. România este unul dintre actorii care contribuie la componenta europeană a acestei misiuni.

65803 Didymos este un asteroid clasificat potențial periculos, format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos. 65803 Didymos este ținta misiunii internaționale AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment), cu cele două componente ale sale: componenta americană DART care va impacta satelitul asteroidului pe 26 septembrie 2022 în condiții care nu prezintă niciun risc pentru Pământ și cea europeană HERA care va observa dacă am reușit sau nu devierea asteroidului, precum și modificări ale suprafeței acestuia.

Agenția Spațială Română (ROSA) invită atât publicul larg, cât și reprezentanții mass-media să urmărească în direct impactul dintre DART și Dimorphos. Evenimentul va avea loc pe 26 septembrie și este transmis online, conform programului de mai jos:

Pe 26 septembrie (dimineața zilei de 27, în România), DART va intra în coliziune cu asteroidul mai mic din cadrul sistemului binar Didymos, lovindu-l cu o viteză de 6,6 km/s. Oamenii de știință se așteaptă ca sistemul de asteroizi să își mențină orbita neschimbată în jurul Soarelui. În schimb, asteroidul Dimorphos, cu un diametru de 160m, își va modifica orbita în jurul asteroidului Didymos, cu un diametru de 780m. Schimbarea va fi una mică — o fracțiune dintr-un procent —  dar observabilă. Există de asemenea numeroase necunoscute cu privire la acest sistem de asteroizi— cum ar fi masa exactă a asteroidului Dimorphos, compoziția și structura sa internă — precum și dimensiunea și forma carterului care va rezulta în urma coliziunii cu DART.

Astfel, în noiembrie 2024, va porni spre sistemul Didymos misiunea Hera din partea Agenției Spațiale Europene (ESA). Aceasta va evalua „scena crimei” spre finalul anului 2026.

În cadrul misiunii europene Hera, România are o contribuție importantă, prin intermediul a mai mulți reprezentanți industriali și instituționali.

„Faptul că ESA a selectat entități românești în apelurile competitive pentru participare la misiunea Hera este o dovadă a creșterii capabilităților din țară, precum și a eforturilor depuse de ROSA în ultimii ani de a stimula participarea la programele ESA”, a declarat Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA).

Tehnologia românească va conduce prima misiune de apărare planetară a Europei spre asteroid

2022 09 Sinteza HERA Image B

Credit: MPS/GMV

Componente realizate în țara noastră vor fi „ochii” misiunii Hera, fără de care aceasta nu s-ar putea ghida și manevra corect. Practic, tot ce va vedea satelitul misiunii și felul în care sunt interpretate datele pentru a se ghida spre destinație, va depinde de tehnologia românească, la care lucrează în prezent specialiști ai companiei GMV România. Parte a unui consorțiu internațional, filiala românească a GMV este responsabilă de procesarea de imagini, ghidarea pe bază de altitudine, identificarea și izolarea erorilor, navigația bazată pe procesare de imagine a satelitului principal al Hera, dar și a unei sonde mai mici, care se va apropia mai mult de asteroid — Juventas — unul dintre primii doi cubesats deepspace ai Agenției Spațiale Europene (ESA). Citiți mai multe detalii aici.

Un instrument proiectat în România va măsura devierea asteroidului

2022 09 Sinteza HERA Image C

Credit: ESA - ScienceOffice.org

Dacă misiunea de apărare planetară a avut sau nu succes este o întrebare la care se va putea răspunde cu ajutorul unui instrument proiectat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000. După impactul cu DART, misiunea Hera va ajunge la asteroid și va face un studiu detaliat cu mai multe instrumente de la bord. Dintre acestea, altimetrul proiectat de INOE este singurul instrument care va fi instalat pe Hera pentru a măsura distanța până la asteroid și a determina noua orbită în urma impactului. Altimetrul este capabil să măsoare distanța unor ținte din apropierea satelitului de la 100m până la 15km cu o acuratețe de 0.1m. Acesta va trimite un fascicul laser către asteroid, iar un telescop va capta întoarcerea semnalului. Prin această metodă, cercetătorii vor putea calcula dacă și în ce măsura asteroidul Dimorphos s-a deplasat față de poziția inițială. Designul optic al altimetrului a fost realizat integral la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000. Participarea la dezvoltarea unui instrument științific sub coordonarea contractorului principal, Efacec Portugalia, în cadrul unei misiuni internaționale NASA/ESA, este o dovadă a expertizei din România, apreciată la nivel european. Citiți mai multe detalii aici.

Efacec Portugalia a implicat și Efacec România în proiect. Echipa din România participă în gestionarea procesului de achiziție și respectiv achiziționarea tuturor componentelor, electronice sau de alt tip, necesare în succesul proiectului. Filiala din România există din anul 2008, contribuind la dezvoltarea sectorului aerospațial românesc, alături de alte sectoare importante pentru România, din domeniul tranziției spre energie verde, cum ar fi energia regenerabilă și mobilitatea electrică.

Creierul misiunii de apărare planetară Hera, testat cu echipamente produse în România

2022 09 Sinteza HERA Image D

Sursă: ATOS România

Echipa ATOS România a realizat echipamentul cu care se testează sistemul de gestiune al datelor, inclusiv computerul de bord al misiunii. Echipamentul dezvoltat de ATOS România permite simularea unui număr impresionant de scenarii în care ar putea ajunge computerul de bord, în funcție de datele provenite de la un număr mare de senzori și interfețe. Astfel în faza de integrare a misiunii Hera se vor putea observa, valida și diagnostica computerul de bord și sistemul de gestiune al datelor. Citiți mai multe detalii aici.

Credit: ESA – Science Office