Tipărire 

ROSA și sateliții Sentinel Copernicus au ajutat la monitorizarea traficului naval pe Dunăre

20 Ianuarie 2021

Bancurile de nisip și gheață pot cauza dificultăți navelor care parcurg apele din sectorul dunărean românesc din Sud-Estul Europei. Datorită contribuției Agenției Spațiale Române (ROSA), imaginile primite de la sateliții Sentinel Copernicus, sunt utilizate de autoritățile locale pentru a monitoriza navigația și a gestiona traficul.

Navigarea pe Dunăre este de multe ori limitată de existența bancurilor de nisip (în perioadele secetoase de vară) și a bancurilor de gheață (în timpul iernilor foarte reci), aceste fenomene având un impact important în ceea ce privește siguranța navigației, precum și continuitatea și eficiența operațiunilor de transport pentru mărfuri și pentru pasageri.

În perioada iulie-august a anului 2015, în cea mai mare parte a Europei s-au înregistrat temperaturi zilnice peste 34-35°C și valori maxime absolute peste 40°C în multe zone (de exemplu, 46.2°C în sudul României).

În combinație cu reducerea semnificativă a precipitațiilor, acest lucru a condus la scăderea nivelului de apă a Dunării și la secătuirea solului. Din cauza nivelului scăzut al apei, traseul de navigație în Zimnicea (567 kilometri) s-a îngustat mai rapid decât de obicei, astfel încât s-au format cozi de nave la traversarea zonei.

Agenția Spațială Română (ROSA) și Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) au lucrat îndeaproape, pentru a găsi o soluție de încredere pentru monitorizarea traficului naval pe Dunăre.

Datorită experților ESA și responsabililor de misiuni, primele imagini disponibile de la sateliții Sentinel-1 și Sentinel-2 (ultimul aflat încă în faza de punere în funcțiune la acel moment) ai programului Copernicus al Uniunii Europene au fost procesate și trimise la AFDJ.

Datele au fost utilizate în principal pentru a identifica zonele aglomerate de pe Dunăre. Imaginile furnizate prin satelit în data de 2 și 9 august au evidențiat că pe Dunăre se aflau mai multe nave decât cele raportate inițial (aproximativ sau peste 100 de nave), conform datelor AIS (Automatic Identification System).

2021 01 Ship traffic Image B1

2021 01 Ship traffic Image B2

Combinarea datelor furnizate de sateliții programului Copernicus, Sentinel-1 a permis Administrației Fluviale a Dunării de Jos din România să monitorizeze navigația în punctele critice precum cele din apropiere de Zimnicea, până la sfârșitul perioadei de secetă.

Ioana Vlad Șandru, cercetător la Agenția Spațială Română, precizează că: „Utilizarea combinată a datelor furnizate de sateliții Sentinel ai programului Copernicus, împreună cu serviciile de trafic al navelor, ar putea preveni apariția unor situații periculoase în traficul naval prin controlarea fluxului, asigurând siguranța și fluxul eficient al traficului de nave, în zona de control. "

Beneficiile datelor de Observarea Pământului

Datele de observare a Pământului s-au dovedit a fi foarte utile pentru monitorizarea continuă a traficului naval, pentru evitarea problemelor de navigație. Astfel de date pot îmbunătăți și mai mult funcționalitatea sistemelor de navigație deja existente, acuratețea și diseminarea informațiilor și pentru gestionarea navigației.

Misiunea Copernicus Sentinel-1 cuprinde o constelație de doi sateliți cu orbită polară, care funcționează pe timp de zi și de noapte și generează imagini radar cu apertură sintetică în banda C, ceea ce le permite să înregistreze imagini indiferent de condițiile meteorologice.Datorită abilității de a efectua observații zi și noapte, în orice fel de condiții meteorologice, această misiune este ideală pentru monitorizarea traficului naval.

Misiunea Copernicus Sentinel-2 utilizează un senzor multispectral, ce folosește un canal spectral larg de înaltă rezoluție, proiectat pentru a avea o frecvență de revizitare ridicată, de 5 zile. Instrumentul multispectral de la bordul Sentinel-2 împarte spectrul vizibil și infraroșu în 13 benzi, având astfel aplicabilitate în domenii precum monitorizarea agriculturii și silviculturii, monitorizarea ecosistemelor terestre, gestionarea dezastrelor, operațiuni de ajutor umanitar și cartografierea riscurilor, și supraveghere maritimă.

În 2017, AFDJ a raportat o creștere semnificativă a numărului de nave care transportă mărfuri pe Dunăre - 1863 de nave în 2017 comparativ cu 1771 de nave în 2016, ceea ce a însemnat, de asemenea, o creștere a veniturilor atât pentru administrație, cât și pentru sectorul comercial.

2021 01 Ship traffic Image C

Despre sateliții Sentinel ai misiunii Copernicus

Misiunile Sentinel ale programului Copernicus conțin o flotă de sateliți specifici ce aparțin UE, proiectați pentru a furniza date și imagini esențiale pentru programul de mediu Copernicus al Uniunii Europene.

Comisia Europeană coordonează programul în scopul îmbunătățirii gestionării mediului și pentru a proteja viețile de zi cu zi. ESA este responsabilă de componenta spațială și operează constelația de sateliți Sentinel ai programului Copernicus în numele Uniunii Europene, asigurând fluxul de date, iar operațiunile serviciilor Copernicus au fost încredințate către ESA și EUMETSAT.

2021 01 Ship traffic Image D

Pentru mai multe informații despre acest subiect, vă rugăm accesați acest link.

Credit imagine: Imaginile conțin date modificate Copernicus Sentinel (2015)/ procesate de I.Dana Negula et al.