Tipărire 

Staţia Spaţială Internaţională

17 Decembrie 2014

ISTORIC

Lansată în 1998, Staţia Spaţială Internaţională este una dintre cele mai ambiţioase colaborări internaționale din istorie. Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia şi Canada împart cu Europa staţia de 360 de tone şi peste 820 de metri cubi de spaţiu sub presiune - spaţiu suficient pentru echipajul de şase persoane şi pentru o gamă largă de experimente ştiinţifice.

Construcţia ISS a început în noiembrie 1998, cu lansarea modulului rusesc Zarya, însă operaţiunile au fost întârziate din cauza pierderii tragice a navei spaţiale Columbia, eveniment care a determinat decizia de a retrage toate navele spaţiale după finalizare staţiei. Ultima parte majoră a staţiei, livrata de o navă spaţială, a fost AMS-02, în mai 2011.

Încă un modul presurizat va mai fi ataşat la ansamblu: Laborator Multifuncţional rusesc Nauka, care va fi instalat pe portul de andocare orientat cu faţa spre Pământ al modulului Zvezda.

The International Space Station with ATV-2 and Endeavour

Credit imagine: ESA/NASA

ESA este responsabilă de două elemente esenţiale: laboratorul european Columbus şi Vehiculele de Transfer Automat (ATV), nave pentru aprovizionare propulsate în spațiu pe racheta Ariane 5. De origine europeană este și cupola, o structură asemănătoare unui dom cu o fereastră circulară de 80 de cm în diametru, alături de şase alte ferestre laterale. Această cupolă oferă astronauților vizibilitate către toate direcțiile. Brațul robotizat european va fi lansat în 2015 și va deservi modulele rusești.

Primul astronaut european a zburat în spaţiu în 1983. Începând cu anul 1998, Centrul European de Astronauţi pregăteşte femei şi bărbaţi pentru misiuni spaţiale. Primul european care a făcut parte dintr-un echipaj pe Staţia Spaţială Internaţională a fost Umberto Guidini, în aprilie 2001.

BENEFICII

Staţia Spaţială Internaţională este o platformă ştiinţifică unică ce permite studierea impactului microgravitaţiei şi a altor efecte spaţiale asupra vieţii de zi cu zi, precum şi realizarea unor experimente inovatoare care nu ar putea şi desfăşurate în altă parte.

De la punerea în funcţiune şi până la momentul actual, ISS a facilitat realizarea a o serie de descoperiri importante în domeniul sănătăţii, telemedicinei, educaţiei şi observării Pământului din spaţiu, ale căror beneficii pentru umanitate au fost deja demonstrate. Pot fi enumerate aici cercetarea în dezvoltarea de vaccine, imaginile furnizate de staţie sunt utilizate în managementul dezastrelor şi agricultură, programele educaţionale care inspiră viitorii oameni de ştiinţă, ingineri sau exploratori, iar acestea sunt doar câteva exemple ale felului în care acest centru inovator de cercetare întăreşte economia şi îmbunătăţeşte vizibil calitatea vieţii de pe Pământ.

Benefits tsunami

Credit imagine: NASA

De exemplu, pe 13 martie 2011, echipajul aflat la Staţia Spaţială Internaţională a răspuns în timp real situaţiei de criză de pe coasta de est a Japoniei, care a fost zguduită de cutremurul de magnitudine 9.0 Tohoku, unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, şi care a dat naştere unui tsunami ce a inundat o mare parte a insulei Honshu. Imaginile furnizate de ISS au ilustrat două aspecte unice ale staţiei pentru monitorizarea Pământului şi de răspuns în caz de dezastru. Folosind camere digitale portabile, echipajul are capacitatea de a capta lumina soarelui pe suprafeţe de apă cu o frecvenţă şi un control mai mare decât majoritatea sistemelor prin satelit, fapt care înseamnă o capacitate îmbunătăţită de a detecta şi cartografia apele stătătoare şi de a indica zone de interes în ceea ce priveşte contaminarea mediului şi a sănătăţii. De asemenea, imaginile la rezoluţii cu varietate de pixeli sunt mai uşor de înţeles, nefiind necesară o post-procesare a acestora.

SOLAR

Credit imagine: ESA

Şi în ceea ce priveşte cunoaşterea Soarelui şi a efectelor sale asupra Pământului au fost făcute progrese impresionante datorită suitei de instrumente SOLAR ale Agenţiei Spaţiale Europene, care de pe Staţia Spaţială Internaţională înregistrează aproape întregul spectru de radiaţii solare.

Şi în domeniul sănătăţii au fost obţinute rezultate încurajatoare la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. În urma unui experiment desfăşurat în anul 2006, cercetătorii au descoperit factorul care împiedică celulele imune să îşi desfăşoare activitatea la parametri optimi, şi anume un transmiţător specific în celulele imune, numit calea Rel/NF-κB, şi care nu mai funcţionează în condiţii de imponderabilitate.

COMPONENTELE EUROPENE

COLUMBUS - laboratorul de cercetare atașat permanent la Stația Spațială Internațională, unde au loc experimente în domeniul cercetării multidisciplinare în știința materialelor, fizica fluidelor şi ştiinţele vieţii. În plus, o facilitate externa adăposteşte experimente și aplicații în domeniul științelor spațiale, observarea Pământului și tehnologie.

Cut-away view of the Columbus Laboratory

Credit imagine: ESA

Vehiculele de Transfer Automat - de care Staţia Spaţială Internaţională este dependentă, livrările regulate de utilaje şi piese de schimb, dar şi mâncare, aer şi apă, fiind posibile prin intermediul acestora. Încă de la prima misiune, în 2008, vehiculele de Transfer Automat ale Agenţiei Spaţiale Europene au devenit indispensabile pentru ISS. La fiecare aprox. 12 luni sunt transportate 7.7 t de marfă de pe portul de lansare din Kourou, Guyana Framceza, la Staţia Spaţială Internaţională, la 340 km deasupra Pământului. Sistemul de navigaţie de înaltă precizie ghidează vehiculul pe o traiectorie către ISS, unde în mod automat va andoca la modulul rus de serviciu al staţiei. ATV-ul va rămâne acolo ca o parte sub presiune şi integrantă a staţiei maxim 6 luni, până la misiunea sa finală: o misiune într-o singură direcţie către atmosfera Pământului, unde va elimina până la 6.4 t de deşeuri de pe staţie.

Cutaway view of the Automated Transfer Vehicle

Credit imagine: ESA

Braţul Robotic European - care va lucra cu noul sas rus, pentru a transfera sarcinile utile mici direct din interiorul Staţiei Spaţiale Internaţionale în exteriorul acesteia.

Sistemul ESA de Management al Datelor - DMS-R - Care oferă orientare, navigaţie şi control pentru întreaga stație, controlul sistemelor de bord şi a subsistemelor, management în caz de eşec şi recuperare, distribuţia timpului şi sincronizare, achiziţie de date şi control pentru sistemele de la bord și experimente

Node 2 Harmony - un modul presurizat care servește drept pasaj de legătură între laboratorul european Columbus, laboratorul american Destiny și laboratorul japonez Kibo.

The Node 2 connecting module node full image 2

Credit imagine: ESA

Node-3 Tranquility - care găzduiește echipamentul de susținere a vieții necesar pentru echipajul aflat pe Stația Spațială Internațională. Acolo se afla, de asemenea, şi Cupola.

The Node-3 connecting module node full image 2

Credit imagine: ESA

Cupola - Modul de observare care oferă echipajului de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale vizibilitate în controlul braţelor robotice, dar şi o privelişte frumoasă a Pământului, a obiectelor cereşti şi a vehiculelor aflate în vizită. Tot pe Cupola este instalată şi o cameră foto ESA pe un trepied care permite astronauţilor să facă imagini mai clare pe timp de noapte.

Cupola a room with a view on space node full image 2

Credit imagine: ESA/ESA / D.Ducros

CENTRELE DE COMANDĂ

Există două centre de control la sol care coordonează contribuţiile europene la Staţia Spaţială Internaţională: Centrul de Control Columnus (Columbus Control Centre - Col-CC), localizat la Centrul de Operaţiuni Spaţiale al Agenţiei Spaţiale Germane (German Space Agency - DLR) în Oberpfaffenhofen, în apropiere de Munchen, şi deschis 24/24, 7 zile pe săptămână, şi Centrul de Control al Vehiculelor Automate de Transfer (Automated Transfer Vehicle Control Centre - ATV-CC). Col-CC controlează şi conduce laboratorul Columbus şi coordonează experimentele europene, iar ATV-CC controlează şi conduce vehiculele de transfer.

Majoritatea sistemelor Columbus și ATV-urile sunt operate automat. Sarcina centrelor de control este de a monitoriza performanța operațiunilor și, în caz de modificări sau defecțiuni, de a pregăti și efectua actualizările.

INCIDENTE

14 ianuarie 2014: Astronauţi evacuaţi de pe Staţia Spaţială Internaţională din cauza unei posibile scurgeri chimice

Conform NBC News, miercuri, 14 ianuarie, echipajul aflat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale a fost forţat să evacueze sectorul american al staţiei în urma unei posibile scurgeri chimice. Echipa s-a mutat în segmentul rusesc al Stației, în vreme ce zona americană a fost sigilată.

“Substanţa toxică a fost emisă de la un sistem de răcire în atmosfera staţiei” din segmentul aparţinând SUA, au declarat reprezentanţii Agenţiei Spaţiale din Rusia, citaţi de NBC news.

NASA a declarat că echipajul Expediţiei 42 se află în siguranţă şi în formă optimă în interiorul segmentului rusesc al Staţiei Spaţiale Internaţionale, ca urmare a unei alarme în sectorul american. Pentru moment nu se ştie încă dacă alarma a fost declanşată de o scurgere sau dacă situaţia se datorează unui senzor defect sau a pornit de la o problemă a unui computer. (Sursă)

La momentul publicării acestui articol nu exista declarații oficiale făcute de către ESA, în afară de preluarea de informații de la NASA.

Conform The Telegraph, incidentul ar putea să întârzie plecarea navei spaţiale de transport Dragon a USA, care a adus provizii la începutul acestei săptămâni. Este posibil ca rezolvarea acestei scurgeri să necesite o ieşire de urgenţă în afara Staţiei Spaţiale Internaţionale.

Stația Spațială Internațională a experimentat un eveniment similar în mai 2013, când astronauții de la bord au efectuat o ieşire în spaţiu de urgență pentru a rezolva o scurgere de amoniac în sistemul de răcire al laboratorului. Detalii aici.

COSTURI

Costurile Staţiei Spaţiale Internaţionale, incluzând dezvoltarea, asamblarea şi cheltuilele de funcţionare pentru mai bine de 10 ani ajung până la 100 miliarde de euro. Această sumă este împărţită pe o perioadă de 30 de ani între toţi participanţii: SUA, Rusia, Canada, Japonia şi statele europene care fac parte din ESA participante la programul ISS. Ponderea europeană, de aproximativ 8 miliarde de euro de-a lungul întregului program, înseamnă doar un euro cheltuit de fiecare cetăţean european în fiecare an: mai puţin că preţul unei cafele în multe dintre oraşele mari.

Doar că acest 1 euro a făcut posibilă dezvoltarea şi asamblarea Staţiei Spaţiale Internaţionale, construirea la sol a unei infrastructuri care să conducă şi să folosească staţia pentru cercetare mai bine de 10 ani. La toate acestea se adăugă generarea de locuri de muncă high-tech în industria şi instituţiile de cercetare europene, contribuţia la construirea Europei drept o societate informaţională paşnică şi la realizarea celui mai mare proiect internaţional de cooperare desfăşurat vreodată.

Cele 12 State Membre ale Agenţiei Spaţiale Europene care participă până la momentul actual la Staţia Spaţială Internaţională sunt: Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi începând cu 2 decembrie 2014 şi România.

ELIPS

ELIPS – European Programme for Life and Physical Sciences în Space - este programul de cercetare al Agenţiei Spaţiale Europene concentrat pe ştiinţa şi aplicaţii în microgravitaţie, care ajută la îmbunătăţirea vieţii pe Pământ şi permite prezenta omenirii pe termen lung în spaţiu.

Piatra de temelie a programului ELIPS este Staţia Spaţială Internaţională şi laboratorul european Columbus. Ariile de studiu ştiinţific sunt diverse: de la cercetarea fundamentală la fiziologia umană, de la noi aliaje la rădăcinile plantelor. Programul implica în jur de 1500 de oameni de ştiinţă în sute de experimente, precum şi un număr mare şi divers de utilizatori de cercetare industrială şi dezvoltare.

De la începutul programului, în anul 2001, ELIPS a adus numeroase avantaje pentru discipline ştiinţifice diverse, şi implicit pentru cetăţenii europeni. Odată cu finalizarea asamblării Staţiei Spaţiale Internaţionale şi cu existenţa unui echipaj permanent de şase persoane la bordul acesteia, mai mult timp ca niciodată este dedicat experimentelor care nu pot fi desfăşurate pe Pământ.

Implicarea europeană în tot ceea ce reprezintă Staţia Spaţială Internaţională este o dovadă a eforturilor industriei europene şi un semn al angajamentului ESA pentru zborul uman în spaţiu şi partenerii săi internaţionali.

CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI

Primul experiment românesc la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, CFS (Colored Fungi în Space), o colaborare între Institutul de Ştiinţe Spaţiale, Institutul de Biologie al Academiei Române şi Universitatea Naţională Tehnica din Atena, a avut loc în februarie 2011, când patru biocontainere conţinând fungi şi spori au fost trimise pe ISS la bordul navei spaţiale Discovery. Experimentul a fost găzduit de Modulul ESA COLUMBUS şi şi-a îndeplinit scopul de a determina efectului microgravitaţiei şi a radiaţiei cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi coloraţi.

Începând cu 2 decembrie 2014 România s-a alăturat Statelor Membre ale Agenţiei Spaţiale Europene care participă la Staţia Spaţială Internaţională: Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, alături de parteneri din SUA, Rusia, Canada și Japonia.