Author: ROSA

Rosetta a ajuns la destinaţie

După o călătorie ce a durat un deceniu, Rosetta a devenit astăzi prima navă spaţială ce s-a întâlnit cu o cometă, deschizând astfel un nou capitol în explorarea Sistemului Solar.

Cometa 67P/Churyumov – Gerasimenko şi Rosetta se află acum la 405 milioane km de Pământ, aproximativ la jumătatea distanţei dintre orbitele lui Jupiter şi Marte, şi se deplasează spre interiorul Sistemului Solar cu o viteză de aproximativ 55 000 km pe oră.

Continue reading Rosetta a ajuns la destinaţie

Centrul de Cercetare ROSA

ROSA

Centrul de Cercetare ROSA (ROSA Research Center – RRC)

RCC a fost organizat în 1998 ca o entitate reprezentată legal de ROSA, reunind toate capacitățile de cercetare într-un management unic.

În dezvoltarea centrului, un alt pas au fost acordurile comune încheiate cu CRUTA – Centrul Român pentru aplicații de teledetecție în agricultură – un laborator pentru IMM-uri organizat inițial ca o ramură independentă a ISPIF (Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru utilizarea terenurilor). Un alt acord a fost încheiat cu Institutul de Științe Spațiale din București.

Începând cu anul 2001, RRC a fost selectat de către Ministerul Educației și Cercetării ca un Centru de Excelentă în Aplicații Spațiale.

Domeniile de cunoștințe în știința și tehnologie dezvoltate de RRC sunt: dinamica spațială, în special sateliți mici și sisteme captive, fluide magnetice și compozite magneto-fluide; recuperare de date de observare a Pământului (teledetecție) prin satelit, prelucrare, algoritmi și dezvoltare de software, dezvoltare de aplicații; integrare de sisteme informatice spațiale, Sistemul Globale de Navigație prin Satelit și tehnologie spațială de management și securitate a riscului.

RRC a dezvoltat, începând cu anul 2003, proiecte de cercetare și dezvoltare care vizează strategia națională.

Strategie spațială

View / Download PDF

Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027.pdf

ROSA

Strategia Spațială Română este definită în acord cu:

• Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
• Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013
• Legea Nr. 40 din 28 iunie 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind cooperarea spațială în scopuri pașnice
• Programul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare STAR – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (Space Technology and Advanced Research) pentru perioada 2012-2019
• Acordul cu ESA și Charterul European al Statelor Cooperante (Legea nr. 1/2007)
• Politica Spațială Europeană și Tratatul European care stabilește programul european pentru drept spațial
• Participarea la Programul European Orizont2020
• Participarea la Programele Europene FP6 și FP 7 – AEROSPAȚIAL, SPAȚIAL și SECURITATE
• Instrumente legal general și directive ale Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic (UN-COPUOS)
• Servicii și aplicații pentru industrie și utilizatori: agricultură, mediu, managementul dezastrelor, meteorologie, securitate și apărare, satcom, GNSS, industrii spațiale emergente

ROSA

Ca Stat Membru ESA și UE România participă la activități europene comune de cercetare și dezvoltare spațială.

În calitate de coordonator al programelor naționale de cercetare și aplicații spațiale, ROSA dezvoltă și coordonează implementarea Programului Spațial Național, care urmărește:

• să ducă la îndeplinire obiectivele definite de strategia naționala de cercetare, dezvoltare și inovare
• să își dezvolte infrastructura spațială națională și resursele umane pentru a atinge un nivel european mediu
• să investească în propriile zone de competențe

ROSA

Agenția este de asemenea autorizată să înființeze centre de cercetare și dezvoltare.

Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020

strategStrategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, denumită în continuare Strategia CDI 2014-2020 (SNCDI 2020), cuprinde principiile, obiectivele și un sumar al măsurilor recomandate pentru perioada amintită. Strategia este pusă în practică printr-o serie de instrumente, în principal prin Planul național de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare 2014-2020 (PNCDI_3) și prin Programul Operațional “Competitivitate” – Axa Prioritară Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru susținerea afacerilor și competitivității, alături de alte politici publice în sectoare conexe (fiscale, educaționale etc.), desfășurate prin instrumente de tipul Program Operațional Regional, Program Operațional Capacitați Umane, Programul Operațional Dezvoltarea Capacitații Administrative, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală.

Continue reading Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020

Ministerul Educației Naționale – ANCS

edu roMinisterul Educaţiei Naţionale, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, are în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării următoarele responsabilităţi:

  • de a defini obiectivele strategice;

  • de a defini, a aplica, a monitoriza şi de a evalua politicile necesare în vederea realizării acestor obiective;

  • de a asigura planificarea activităţilor, conform obiectivelor stabilite;

  • de a defini cadrul normativ-metodologic, funcţional, operaţional şi financiar necesar în vederea aplicării politicilor;
  • de a asigura comunicarea cu celelalte autorităţi publice pentru a realiza coerenţa politicilor guvernamentale;
  • de a asigura comunicarea cu structurile societăţii civile şi cu cetăţenii;

  • de a defini, a finanţa, a aplica, a monitoriza şi de a evalua programe, în scopul atingerii obiectivelor;

  • de a stimula dezvoltarea parteneriatului internaţional.

 

ancs 303

  

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) este organul administraţiei publice centrale prin care Ministerul Educaţiei Naționale îşi îndeplineşte atribuţiile în domeniul cercetării ştiinţifice. În această calitate, ANCS elaborează, implementează, monitorizează şi evaluează politicile, strategiile şi instrumentele prin care Statul român susţine cercercetarea ştiinţifică precum şi transferul rezultatelor acesteia către mediul socio-economic.

 

Continue reading Ministerul Educației Naționale – ANCS

România reprezentată la Workshopul de vară anual ESA pentru profesori

40 de cadre didactice din 17 state membre ESA au luat parte la workshopul de vară organizat anual de către ESA pentru profesori şi găzduit la Centrul European de Cercetări și Tehnologii Spațiale (European Space Research and Technology Centre – ESTEC) în Noordwijk, Olanda, între 21 şi 25 iulie 2014.

Continue reading România reprezentată la Workshopul de vară anual ESA pentru profesori

INSPIRE

Directiva INSPIRE (2007/2/CE) privind stabilirea unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană a fost adoptată în martie 2007, cu scopul de a stabili normele generale destinate instituirii infrastructurii europene pentru informaţii spaţiale în sensul politicilor comunitare din domeniul mediului şi al politicilor sau activităţilor care ar putea avea un impact asupra mediului. Obiectivul INSPIRE este de a constitui şi dezvolta infrastructura europeană de date spaţiale, astfel încât unităţile administrative şi cetăţenii să beneficieze de acces îmbunătăţit la acest tip de informaţii.

Infrastructura de date spaţiale reprezintă  o însumare de tehnologii, decizii politice, standarde şi resurse umane necesare promovării accesului la datele spaţiale a instituţiilor publice, private şi a publicului larg. INSPIRE se va baza pe Infrastructurile Naţionale de Informatii Spaţiale (INIS) create de către fiecare stat membru, structuri ce trebuie să fie compatibile cu normele europene comune de aplicare.

România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informaţii spaţiale în Uniunea Europeană – INSPIRE, inclusiv în scopul realizării politicilor comunitare din domeniul protecţiei mediului şi al politicilor sau activităţilor care pot avea un impact asupra mediului (vezi mai multe detalii aici).

Grupul de lucru pentru pregătirea participării Ministerului Educaţiei Naţionale la dezvoltarea Insfrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale în România şi reprezentarea acestuia în Consiliul INIS, are Preşedenţia asigurată de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar Vicepresedentia de Agenţia Spaţială Romana, care va asigura şi secretariatul grupului.

Obiectivele Grupului de lucru pentru participarea MEN la dezvoltarea INIS sunt: 

  • să identifice instituţiile din subordinea şi/sau coordonarea MEN care desfăşoară activităţi relevante pentru INIS; să identifice un set de măsuri de coordonare, în vederea asigurării unei participări eficiente la dezvoltarea INIS şi implementarea Directivei INSPIRE; 
  • să identifice şi să propună spre aprobare conducerii MEN Planul Anual de activităţi, plan ce va cuprinde de asemenea resursele şi, după caz, responsabilităţile organizaţiilor implicare; 
  • să monitorizeze realizarea planului Anual de activităţi; 
  • să organizeze în funcţie de cerinţe, grupuri de experţi tehnici pentru rezolvarea unor probleme specifice;
  • să organizeze sesiuni de informare privind stadiul dezvoltării INIS, în corelare cu Infrastructura Europeană de Informaţii Spaţiale

 

Hungarian Space Office

Guvernul Ungariei a fost cel care a înfiinţat Biroul Spaţial din Ungaria în ianuarie 1991, care gestionează, coordonează şi reprezintă ţara în domeniul spaţial. Începând cu anul 2010, organizaţia a fost integratǎ din punct de vedere administrativ în Ministerul Dezvoltării Naţionale, păstrându-şi numele, imaginea şi independenţa în relaţiile externe.

Organismul consultativ al ministrului în probleme tehnice este Consiliul Științific pentru Cercetări Spațiale (Scientific Council on Space Research – SCSR), care asigură baza științifică a tuturor activităților spațiale maghiare.

Activitățile de cercetare și de aplicare au fost efectuate în aproximativ 25 de institute științifice și departamente universitare de către un personal format din mai mult de 250 de oameni de știință și ingineri.

Colaborarea dintre Agenţia Spaţială Română şi Biroul Spaţial din Ungaria a început în urma acordului spaţial de colaborare din 1998.

Cooperare

ROSA

Agenţia Spaţială Română (ROSA) coordonează și promovează implicarea internațională a României în sectorul spațial. Această componentă include activități, cum ar fi:

• Participarea României ca stat membru cu drepturi depline la misiuni și proiecte spațiale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)
• Participarea la Master Planul european ESA de Tehnologie Spațială
• Păstrarea în armonie a contribuției la Uniunea Europeană în cadrul celui de-al 7-lea Program-Cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7), care a durat din 2007 până în 2013
• Păstrarea în armonie a contribuției la programul Uniunii Europene Orizont 2020, care durează de la 2014 până în 2020
• Dezvoltarea în continuare a colaborării cu agențiile europene și NATO (EDA, EUSC, RTO)
• Cooperarea bilaterală cu alte agenții spațiale (NASA, CNES, DLR, etc.)
• Dezvoltarea în continuare de inițiative globale (ONU-SPIDER, NEO, etc.)
• Cadrul organizatoric de cooperare internațională se bazează pe consolidarea capacităţii de coordonare, reprezentare, cercetare și dezvoltare și a funcțiilor operaționale ROSA, precum și pe dezvoltarea unor infrastructuri specifice de spațiu.

ONU

Organizatia Natiunilor Unite acordă o atentie deosebită activitătilor spatiale intreprinse de catre state si organizatii internationale, cu scopul ca ele sa se desfasoare intr-un mod pasnic, care sa fie in beneficiul intregii omeniri.

In acest sens, au fost elaborate si adoptate o serie de instrumente internationale de natura universala, care reglementeaza activitatea in domeniu, cum ar fi: 

  • Tratatul privind principiile care guverneaza acitivitatea statelor in explorarea si utilizarea spatiuluui cosmic, inclusiv a lunii si a celorlalte corpuri ceresti in 1967 (Treaty on Principles Governing the Activities of States in the exploration and use of outer space, including the Moon and other celestial bodies – Space Treaty) 
  • Acordul cu privire la salvarea de astronauti, intoarcerea astronautilor si restituirea obiectelor lansate in spatiu in 1968 (Agreement on the rescue of astronauts, the return of astronauts and the return of objects launched into outer space)
  • Conventia privind răspunderea internatională pentru daune cauzate de obiectele spatiale in 1972 (Convention on international liability for damage caused by space objects)
  • Conventia privind inregistrarea obiectelor lansate in spatiu in 1976 (Convention on registration of objects launched into outer space) si 
  • Acordul privind guvernarea activitatii statelor pe Luna si alte corpuri ceresti, in 1979 (Agreement Governing the Activities of States on the Moon and other celestial bodies)

In baza acestor acte internationale au apărut si s-a dezvoltat un nou domeniu al dreptului public international – dreptul international spatial. 

Aderarea României la ONU a avut loc la 14 decembrie 1955, când Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluţia A/RES/995 (X), primirea tariii în ONU, alături de alte 15 state.

România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987,  1990-1998, 2001-2003 şi 2007-2009 şi a deţinut, în perioada 2004-2005, calitatea de membru nepermanent, ales, al acestui Consiliu.

Începând cu anul 2007, România este implicată într-o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul dezvoltat de ţara noastră cu un număr important de instituţii ale ONU, cu activitate în domeniul dezvoltării.

 

ROMANIANGRID CA

RomanianGRID CA este organizată ca o Autoritate de Certificare de nivel superior care furnizează servicii PKI (Public Key Infrastructure – Infrastructura de chei publice)  pentru activitățile GRID ale comunităţilor romaneşti academice şi de cercetare. Aceasta a fost înființată și este operată de către Agenția Spațială Română (ROSA), organizaţia care coordonează activitățile spațiale din România. ROSA funcţionează ca o instituţie publica independenta, care reportează Ministrului Educației și Cercetării și direct primului-ministru în cazul anumitor elemente specifice definite de lege.

Expertiza ROSA include reprezentarea Guvernului, cercetare, management (coordonator al Programelor Naţionale Aerospaţial şi de Cercetare în domeniul securităţii.)

NATO

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o alianță politico-militară stabilită în 1949, care cuprinde la momentul actual 28 state din Europa și America de Nord, printre care se numără şi România începând cu 29 martie 2004.

Grupul de lucru NATO RTO (The Research and Technology Organisation) este cel care promovează și desfășoară activități de cercetare și schimb de informații tehnice între 28 state membre NATO și 38 de țări partenere. În calitate de cel mai mare astfel de organism de colaborare în lume, RTO are mai mult de 3 000 de oameni de ştiinţă şi ingineri care abordează domeniul tehnologiilor de apărare.

Obiectivul este de a sprijini dezvoltarea și utilizarea eficientă a  cercetării în domeniul apărării naționale și tehnologiei și de a răspunde nevoilor militare ale Alianței  și de a oferi consiliere la NATO și factorilor de decizie la nivel național. 

RTO îşi îndeplineşte misiunea cu ajutorul unei reţele extinse de experţi naţionali şi asigură, de asemenea, coordonarea eficienţa cu alte organisme NATO implicate în activităţile tehnologice şi de cercetare.

Azerbaijan National Aerospace Agency

Agenţia Spaţială din Azerbaijan — ANASA (Azerbaijan Naţional Aerospace Agency) a fost înfiinţată în 1975 în cadrul Academiei de Ştiinţe din Azerbaijan sub denumirea de Centrul Stiintitfic “Caspyi”, iar în 1981, pe baza acestui centru, a fost creată Asociaţia Ştiinţificǎ şi Industrială a Cercetătorilor din domeniul spaţial (Scientific-Industrial Association of Space Researches). ANASA este o organizaţie guvernamentală care coordonează toate programele spaţiale de cercetare cu scopuri ştiinţifice şi comerciale. 

Programul spaţial din Azerbaijan este realizat în mare parte prin cooperare internaţională, la fel ca în perioada Uniunii Sovietice, organizaţia fiind implicată în misiuni naţionale de sateliţi, dar şi în colaborare cu alte naţiuni. 

Colaborarea dintre ROSA si ANASA a început în anul 2003, ca urmare a acordului de cooperare semnat de cele doua entitǎţi.

 

Bulgarian Space Agency

Agenția Spațială Bulgarǎ, cunoscută şi sub numele de Institutul de Cercetare Spațială sau SRI, fondat în 1969, se aflǎ printre cele mai vechi agenţii spaţiale din lume. SRI desfășoară activități legate de cercetarea spațiului cosmic, inclusiv cercetarea în astrofizică şi este, de asemenea, implicată în dezvoltarea de aplicaţii prin satelit, sisteme de control, precum și nave spațiale automate de navigaţie. 

SRI are o experiență considerabilă în domeniul științelor spațiale și cercetarea spațială, în condiţiile în care numeroşi oameni de ştiinţă bulgari au fost implicaţi în mai multe programe spațiale ale Uniunii Sovietice. Agenţia Spaţială Bulgarǎ a reuşit, de asemenea, să trimită un om în spațiu, devenind a şasea națiune din lume care a realizat acest lucru, în 1979.

Domeniul de activitate al SRI-BAS  (Space Research Institute – Bulgarian Academy of Science) variază de la investigații fundamentale și aplicate în fizică spațialǎ, astrofizică, prelucrarea imaginii, teledetecție, echipamente științifice, pregătirea și realizarea de experimente pentru cercetare spațialǎ, cercetări privind sistemele de control, de aer și nave spațiale și echipamente pentru acestea, până la activităţi de creare de materiale și tehnologii spațiale și transferul acestora în economia națională, la care se adaugǎ şi educația post-universitarǎ și de master.

În anul 1997, Agenţia Spaţială Română şi Agenţia Spaţială Bulgarǎ au semnat un acord de cooperare privind exploatarea şi folosirea în scopuri paşnice a spaţiului extra-atmosferic.