Actualizare 17.11.2014: Sonda misiunii Rosetta şi-a finalizat misiunea științifica principală după aproape 57 de ore petrecute pe cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko. Philae a trimis toate datele adunate înapoi pe Pământ, iar la acest moment bateriile landerului sunt epuizate. Mai multe detalii aici.
Misiunea ESA Rosetta a asolizat sonda sa Philae în mod controlat pe o cometă, fiind pentru prima dată în istorie când o astfel de performanţă a fost atinsă.
Lansată la data de 2 martie 2004, Rosetta a călătorit 6.4 miliarde de kilometri prin Sistemul Solar înainte de a ajunge la cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko pe 6 august 2014, pentru ca aseară să trimită o sondă chiar pe suprafața cometei.
După o așteptare tensionată de-a lungul celor șapte ore de coborâre spre suprafața cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko, semnalul de confirmare a asolizării cu succes a ajuns pe Pământ la 18:03 ora locală a României.
Semnalul de confirmare a fost transmis pe Pământ prin intermediul navei Rosetta și preluat simultan de către stația ESA de la sol din Malargüe, Argentina și stația NASA din Madrid, Spania. Semnalul a fost imediat confirmat de ESA Space Operations Centre, ESOC, în Darmstadt, şi DLR Lander Control Centre în Cologne, ambele în Germania.
Primele date de la instrumentele sondei au fost transmise la Philae Science, Operations and Navigation Centre la CNES, Agenţia Spaţială Franceză în Toulouse.
Transmisiunea poate fi urmărită în reluare aici.
“Ambițioasa noastră misiune Rosetta și-a asigurat un loc în cărțile de istorie: nu numai că este prima care a întâlnit și a orbitat o cometa, dar acum este, de asemenea, prima care a asolizat o sonda pe suprafața unei comete”, a menționat Jean-Jacques Dordain, Director General al ESA. “Cu ajutorul Rosetta am deschis o ușă către originea planetei Pământ și promovarea unei mai bune înțelegeri a viitorului nostru. ESA si partenerii săi în misiunea Rosetta au realizat ceva extraordinar astăzi.”
“După o călătorie prin spaţiu ce a durat mai bine de 10 ani, facem acum cea mai bună analiză științifică realizată vreodată a uneia dintre cele mai vechi rămășițe ale sistemului nostru solar”, a declarat Alvaro Giménez, ESA Director of Science and Robotic Exploration. “Decenii de pregătire au deschis calea pentru succesul de astăzi, care asigură că Rosetta continuă să fie un pionier în domeniul științei cometelor și explorarea spațiului.”
“Suntem extrem de ușurați să ne aflăm în siguranță pe suprafața cometei, în special având în vedere provocările suplimentare cu care ne-am confruntat referitor la starea de sănătate a sondei”, a declarat Stephan Ulamec, Philae Lander Manager de la DLR German Aerospace Center. “În următoarele ore vom afla exact unde și cum am asolizat, și vom începe să obţinem cât de multă știință putem de pe suprafața acestei lumi fascinante.”
“Călătoria navei Rosetta a fost o continuă provocare operațională, care necesită o abordare inovatoare, precizie și experiență îndelungată”, a declarat Thomas Reiter, ESA Director of Human Spaceflight and Operations. “Acest succes este o dovadă a muncii în echipă remarcabile și cunoştinţe unice în operarea navelor spațiale dobândite în ultimii 50 de ani de Agenția Spațială Europeană.”
Zona de asolizare, numită Agilkia și situată spre capătul bizarului obiect dublu-lobat, a fost aleasă la doar șase săptămâni de la sosire pe baza imaginilor și a datelor colectate la distanțe de 30-100 km de cometă. Aceste prime imagini au dezvăluit rapid cometa ca o lume plină de bolovani, stânci falnice și prăpăstii descurajatoare, cu jeturi de gaz și praf pe suprafață.
După o perioadă petrecută la 10 km pentru a permite continuarea studiilor de aproape a zonei de aterizare aleasă, Rosetta s-a mutat pe o traiectorie mai îndepărtată să se pregătească pentru lansarea sondei Philae.
Cinci decizii critice de continuare a misiunii au fost făcute în noaptea de 11 noiembrie și în dimineața următoare, confirmând diferite stadii de pregătire înainte de separare, împreună cu o manevră finală de pregătire a navei.
Separarea a fost confirmată la 09:03 GMT (11:03 ora locală a României), la o distanță de 22.5 km de centrul cometei. În timpul coborârii de șapte ore, care a fost făcută fără propulsie sau ghidare, Philae a luat imagini și a înregistrat informații despre mediu cometei.
“Una dintre cele mai mari incertitudinile asociate cu lansarea sondei a fost poziția navei Rosetta la momentul de separare, care a fost influențată de activitatea cometei la acel moment, și care, la rândul său, ar fi putut afectat traiectoria de coborâre a sondei”, a declarat Sylvain Lodiot, ESA Rosetta Spacecraft Operations Manager. “Mai mult decât atât, efectuam aceste operațiuni într-un mediu pe care abia acum am început să îl studiem, la 510 milioane km de Pământ.”
Asolizarea a fost planificată să aibă loc la o viteză de aproximativ 1 m / s, cu trenul de asolizare cu trei picioare de absorbție a impactului pentru a preveni reculul, și un șurub de gheață în fiecare picior pentru a se fixa de suprafaţă. În același timp, două harpoane au fost lansate pentru a ancora sonda pe suprafața.
Dar în timpul controalelor finale de sănătate a sondei înainte de separare, a fost detectată o problemă cu propulsorului mic aflat în partea superioară, care a fost conceput pentru a contracara reculul harpoanelor şi a împinge în jos sonda pe suprafață. Condițiile de aterizare – inclusiv dacă propulsorul a funcţionat – împreună cu locația exactă a sondei Philae pe cometă sunt analizate.
Primele imagini de la suprafață sunt transmise pe Pământ și ar trebui să fie disponibile în termen de câteva ore de la aterizare.
Pe parcursul următoarelor 2.5 zile, sonda va desfășura misiunea științifică primară, presupunând că bateria sa principală rămâne în stare bună de sănătate. O fază științifică extinsă poate fi posibilă utilizând bateria reîncărcabilă secundară, presupunând condiții de iluminare adecvate și foarte puţin praf pe panourile solare. Această fază extinsă ar putea dura până în martie 2015, după care se așteaptă ca temperatura din interiorul sondei să nu mai permită funcţionarea.
Reperele științifice din faza primară vor include o vedere panoramică completă a zonei de aterizare, inclusiv o secțiune în 3D, imagini de înaltă rezolutie ale suprafeței imediat de sub sondă, analiză la fața locului a structurii materialelor de la suprafață cometei și un burghiu care va lua probe de la o adâncime de 23 cm şi le va transfera unui laborator de bord pentru analiză.
Sonda va măsura, de asemenea, caracteristicile electrice și mecanice ale suprafeței. În plus, semnale radio de joasă frecvență va fi transferate între Philae și Rosetta prin nucleul cometei pentru a sonda structura sa internă.
Măsurătorile detaliate de suprafață pe care Philae le va efectua în zona sa de aterizare vor completa și calibra amplele observații de la distanță efectuate de Rosetta asupra întregii comete.
“Rosetta încearcă să răspundă la întrebările foarte mari despre istoria sistemului nostru solar. Care au fost condițiile de la început si cum a evoluat? Ce rol au jucat cometele în această evoluție? Cum funcționează comete?”, a spus Matt Taylor, ESA Rosetta project scientist. “Aterizarea de succes de astăzi este, fără îndoială, cireașa de pe un tort de 4 km, dar, de asemenea, avem în perspectivă următoarea etapă a acestei misiuni inovatoare, în timp ce ne vom deplasa odată cu cometa în jurul Soarelui pentru următoarele 13 luni, urmărind modificări şi evoluţia activităţii şi suprafeţei sale.”
În timp ce Philae începe studiul său de aproape al cometei, Rosetta trebuie să manevreze înapoi într-o orbită în jurul cometei, în cele din urmă revenind la o distanţă de 20 km, pe 6 decembrie.
Anul viitor, odată cu intensificarea activităţii cometei, Rosetta va trebui să se îndepărteze de aceasta, dar va face zboruri îndrăzneţe la mică distanţă, unele dintre care o vor aduce la doar 8 km de centrul cometei.
Cometa va ajunge la distanța de cea mai mică faţă de Soare la 13 august 2015, la aproximativ 185 milioane km, între orbitele lui Marte și Pământ. Rosetta va urmări cometa pe tot parcursul anului 2015, în timp ce aceasta se îndepărtează de Soare și activitatea sa începe să scadă.
“A fost o călătorie extrem de lungă şi de grea pentru a ajunge la evenimentul unic de astăzi, dar a meritat în totalitate. Așteptăm cu nerăbdare succesul continuu al marelui demers științific reprezentat de misiunea Rosetta, deoarece promite să revoluționeze cunoştinţele noastre despre comete”, a declarat Fred Jansen, ESA Rosetta mission manager.
{phocagallery view=category|categoryid=33|limitstart=0|limitcount=0|displaydetail=0|displaydownload=0}
În această ilustrație puteți vedea cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko pe care ieri a asolizat sonda Philae a misiunii Rosetta. Cometa este prezentată la scară, comparativ cu București. Având un diametru de 4.1 km, dacă 67P/Churyumov-Gerasimenko s-ar afla chiar deasupra capitalei, cometa s-ar întinde din dreptul Palatului Parlamentului până la Arcul de Triumf.
Credit imagine: ROSA
Credit elemente grafice: ESA, CNES/Astrium, Landsat, DigitalGlobe, Google Maps