Institutul de Științe Spațiale (ISS) coordonează începând de anul trecut realizarea primului Centru național de referință în domeniul comunicațiilor cuantice – Quantec –, proiect câștigat prin concurs alături de Agenția Spațială Română (ROSA) și alți șapte parteneri. Am discutat cu dr. Sorin Ion Zgură, directorul ISS, și cu dr. Flaviu Răducanu, director Știință și Tehnologie în cadrul ROSA, despre modul în care noul centru va reuni expertiza și dotările deținute deja de institut, precum și despre cum va putea să le valorifice într-un domeniu relativ nou în România, creând o infrastructură deschisă atât către entitățile locale private, cât și către proiectele internaționale de cercetare.
Tehnologiile cuantice au devenit în ultimele luni un subiect tot mai prezent în mass-media. De unde această creștere a interesului și de ce acum?
Dr. Flaviu Răducanu: Lumea a devenit tot mai interesată pentru că există promisiunea teoretică cel puțin că folosind fenomenele cuantice putem realiza salturi foarte mari în anumite domenii tehnologice. De exemplu, pe zona de Quantum Computing se speră să se obțină viteze de calcul foarte mari. Nu e chiar atât de simplu însă, deoarece calculatoarele cuantice sunt încă foarte scumpe pentru că folosesc temperaturi foarte scăzute pentru operare. O altă provocare o reprezintă partea teoretică, de matematică și formalizare, pentru că algoritmii pe care îi folosim pentru a rezolva probleme cu un calculator secvențial, folosind sistemul binar, nu mai sunt valabili și pentru calculatoarele cuantice. Prin urmare, mai avem încă de parcurs un drum destul de lung, atât tehnologic, cât și teoretic, pentru a putea obține rezultate utile.
Și atunci, de ce un subiect încă „teoretic“ a devenit atât de intens dezbătut în prezent?
Dr. Flaviu Răducanu: Toate marile puteri tehnologice ale lumii încearcă să câștige o poziție dominantă în această competiție acerbă deoarece una dintre aplicațiile cele mai importante ale tehnologiilor cuantice este criptarea, care a devenit extrem de importantă în contextul dezvoltării economiei digitale și al migrării noastre accelerate în mediul online și în Cloud. Sistemele actuale de criptare, care utilizează chei asimetrice, sunt vulnerabile și pot fi sparte chiar și utilizând calculatoarele de acum. Dacă se utilizează însă chei simetrice de criptare, lungimea acestora poate fi oricât de mare și, prin urmare, vor fi foarte dificil de spart. Și aici intervine în scenă tehnologia de criptare cuantică – sau mai corect spus Quantum Key Distribution (QCD) – care stabilește și distribuie chei de criptare foarte complexe, folosite ulterior în comunicația electronică de zi cu zi. Iar spre deosebire de domeniul calculatoarelor cuantice, distribuția cheilor cuantice de criptare pentru criptarea simetrică se poate realiza deja. Calculatoarele cuantice mai au încă nevoie de un parcurs teoretic și tehnologic destul de lung, dar criptarea cuantică se poate face și de aceea tot mai multe țări depun eforturi să își creeze propriile capabilități de folosire a comunicațiilor criptate în acest mod.
Quantec, un pas concret spre viitor
Se numără și România printre ele?
Dr. Sorin Ion Zgură: România a fost încă la început interesată de acest domeniu al criptării și al rețelelor de comunicații cuantice. Proiectul Quantec, de realizare a primului Centru național de referință în domeniul comunicațiilor cuantice, este un pas concret în această direcție. Proiectul este realizat de un consorțiu condus de ISS și reunește atât entități din domeniul cercetării și mediul academic – precum Agenția Spațială Română (ROSA), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), Universitatea Politehnica din București și Academia Tehnică Militară „Ferdinand I“ – , cât și companii private direct interesate de aplicațiile practice ale tehnologiilor cuantice de criptare. De altfel, proiectul propus de consorțiul condus de ISS este gândit să funcționeze ca o structură deschisă, menită să sprijine atât dezvoltarea teoretică, cât și cea aplicativă a tehnologiilor cuantice.
Pentru a susține această abordare, centrul va include trei laboratoare. Primul va fi dedicat zonei de știință fundamentală și de pregătire a specialiștilor, fiind dotat cu bancuri optice și echipamente specifice pentru realizarea de experimente. Al doilea laborator va fi rezervat testării soluțiilor, obiectivul principal al proiectului Quantec și al consorțiului condus de ISS fiind acela de a produce o soluție 100% românească pentru protocolul de comunicații cuantice, soluție care este deja în curs de proiectare și de implementare, urmând apoi fazele de testare și validare. Cel de al treilea laborator este cel de testare a soluțiilor de comunicații cuantice pentru sistemele satelitare, iar aici rolul major revine ROSA. La toate acestea se adaugă un centru de documentare și diseminare, care va fi accesibil atât pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători, cât și pentru utilizatorii din domeniul privat. De altfel, toate facilitățile disponibile la sfârșitul proiectului și echipamentele de top vor permite realizarea de teste nu doar în domeniul comunicațiilor cuantice, ci și în cel al comunicațiilor optice clasice. Astfel, Quantec va fi disponibil atât mediului academic și institutelor de cercetare, cât și utilizatorilor comerciali, funcționând ca un centru de probare de echipamente și testare de soluții.
Mai există inițiative similare la nivel local în domeniul tehnologiilor cuantice?
Dr. Sorin Ion Zgură: În România nu mai există centre precum Quantec, dar au mai existat de-a lungul timpului diverse inițiative. De exemplu, în UPB funcționează deja un laborator de comunicații cuantice, folosit de studenți, masteranzi și doctoranzi. La rândul ei, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) a încheiat anul trecut un parteneriat cu Institutul pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare prin care a lansat un curs în domeniul tehnologiilor cuantice la Facultatea de Automatică și Calculatoare a UTCN și altul pentru studenții masteranzi de la Facultatea de Electronică și Telecomunicații. De asemenea, există și un proiect pentru realizarea unei Strategii pentru dezvoltarea capabilităților naționale în domeniul comunicațiilor cuantice (QTSTRAT), care va fi elaborată de Universitatea Babeș-Bolyai și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Quantec reprezintă însă o inițiativă singulară, încă, la nivel național în domeniul tehnologiilor cuantice, care se evidențiază mai ales prin abordarea pragmatică și deschisă propusă.
Atuurile proiectului Quantec
Care au fost avantajele competitive ale proiectului condus de ISS care au determinat câștigarea competiției lansate anul trecut de UEFISCDI?
Dr. Sorin Ion Zgură: Pe de o parte este vorba de valoarea dată de consorțiul reunit sub egida Quantec, de expertiza partenerilor în domeniul proiectelor internaționale de cercetare, precum și de nivelul superior de competențe pe domeniile necesare realizării proiectului. Pe de altă parte, faptul că noi, ca institut, și partenerii noștri reprezentăm un eșantion al beneficiarilor finali ai proiectului ne-a ajutat să avem o abordare nișată și pragmatică, plecând de la necesități obiective, cerințe de utilizator și nevoi tehnice concrete în elaborarea ofertei. Totodată, a contat și faptul că, din start, Quantec a fost gândit ca o structură deschisă care să permită racordarea centrului la diverse rețele internaționale de cercetare. Deja din toamnă am intrat în legătură cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru implicarea centrului Quantec în Misiunea SAGA și în toate inițiativele ESA privind comunicațiile cuantice. De asemenea, suntem în curs de a stabili contacte și cu alte organisme internaționale și vizăm realizarea de memorandumuri de înțelegere cu diverse instituții cu preocupări similare, atât din Europa, cât și din SUA, Japonia sau Coreea de Sud. Nu în ultimul rând, a contat și expertiza ISS în domeniul comunicațiilor optice în atmosferă liberă, precum și experiența acumulată în proiecte concrete. Cum este, de exemplu, cel prin care institutul va realiza în cadrul Misiunii europene LISA (Laser Interferometer Space Antenna) echipamentul de poziționare a celor trei sateliți ce vor fi amplasați pe orbita terestră într-un triunghi echilateral cu latura de 2,5 milioane kilometri și care vor trimite fascicule laser de la unul la altul. Avem, deci, o experiență solidă în domeniul de comunicații optice de mare finețe și cu cerințe foarte drastice.
Rolul ROSA în cadrul Quantec
Care sunt atribuțiile ROSA în cadrul proiectului Quantec?
Dr. Flaviu Răducanu: Rolul ROSA este pe segmentul spațial din proiect, de realizare a experimentelor, utilizând infrastructura ISS și sateliții lansați de ESA.
Distribuția cheilor cuantice se realizează pe bază de fotoni. Cel mai simplu mod de realizare a distribuției este cel folosind fibra optică – avem deja astfel de rețele și în România, dar fibra e un mediu destul de puțin prietenos cu „delicatețea“ stărilor fotonului și nu permite transmisia cuantică pe lungimi mai mari de câteva zeci de kilometri. Ori asta pune din start o mare limitare și necesită montarea, din loc în loc, de repetori, care creează însă zone de vulnerabilitate, domeniul fiind foarte sensibil la capitolul securitate. De aceea, una dintre modalitățile avute în vedere la nivel internațional este folosirea ca mediu de propagare pentru fotoni a spațiului liber, punctul din care se distribuie cheile cuantice fiind plasat în spațiu. Astfel, dacă se utilizează un satelit pentru distribuția cheilor, fotonii trebuie să treacă doar prin 10-15 kilometri de atmosferă, restul fiind vid, respectiv spațiu liber cu foarte puține perturbații, ceea ce permite obținerea unei calități a transmisiei net superioară, pierderile și erorile fiind mult mai mici decât în oricare alt mediu. În acest sens, ESA a demarat încă de acum cinci ani pregătirea Misiunii SAGA prin care vor fi lansați mai mulți sateliți, la început experimentali, iar după aceea operaționali, care să distribuie chei cuantice. Pentru aceasta este nevoie însă nu doar de sateliți, ci și de stații terestre dotate cu telescoape de urmărire a sateliților, pe care sunt montați senzori și generatori specifici, care permit comunicația optică pentru stabilirea cheilor. Iar aicine ajută foarte mult preexistența unor infrastructuri din dotarea ISS, reprezentate de sistemele de telescoape de urmărire, darși de centrul de GRID Computing al institutului. Astfel nu mai este necesară o investiție suplimentară, nici în receptorii optici de lasol și nici în capacitatea de calcul. Alături de colegii de la ISS reușim să agregăm ceea ce deținem deja și să valorificăm dotările și nivelul superior de expertiză în noua infrastructură Quantec.
Lungul drum către EuroQCI
Aminteați de inițiativele europene în domeniu, iar una dintre acestea este crearea European Quantum Communication Infrastructure (EuroQCI), România semnând încă din 2020 acordul de participare la construirea infrastructurii. Quantec va deveni parte a EuroQCI?
Dr. Flaviu Răducanu: Obiectivul final al inițiativei EuroQCI este ca în statele membre și între ele, la nivelul UE, să fie construită etapizat o rețea de comunicații și distribuție de chei cuantice care să permită ca autoritățile statelor și ale Uniunii, instituțiile financiar-bancare și orice entitate publică sau privată care folosește informații critice să aibă acces la astfel de criptări sigure. Pentru aceasta, în EuroQCI a fost cooptată și ESA, care nu este organism al UE. Se prevede că primii doi sateliți ai Misiunii SAGA – Eagle 1 și Eagle 2 – să fie puși la dispoziția statelor UE, indiferent dacă sunt sau nu membre ESA, pentru a le permite să experimenteze distribuția de chei prin satelit. Se impune însă din nou o precizare: EuroQCI nu este o infrastructură construită de UE, ci o inițiativă în care un rol important îl vor avea statele membre, fiecare fiind invitat și sprijinit să își construiască propria infrastructură și să își dezvolte propriile competențe. Domeniul comunicațiior cuantice este încă unul de pionierat peste tot în lume și de aceea este extrem de importantă și deschiderea centrului Quantec către industria românească, în special către actorii din IT și comunicații, dar și către start-up-uri. Astfel, Quantec va face legătura foarte concret între proiectele locale și infrastructurile europene care se construiesc acum, iar faptul că avem deja stabilită o colaborare directă cu ESA, precum și contribuția la Misiunea SAGA ne asigură o poziție avantajoasă în competiția internațională pentru segmentul spațial.
Centrul, un incubator de inovație
Cum se va reuși racordarea unui proiect științific precum Quantec cu mediul privat? Dar coagularea ecosistemului de care este nevoie pentru realizarea infrastructurii locale care să devină parte a EuroQCI?
Dr. Sorin Ion Zgură: Quantec este un proiect științific și are o componentă esențială de cercetare, dar obiectivul lui final este construirea unei infrastructuri deschise. Centrul va fi locul în care se vor reuni acele concentrări de expertiză care există deja – precum cele de la UTCN, de la UPB, din diverse institute din țară care au cercetători sau colective ce au participat în proiecte pe tehnologii cuantice. Quantec va fi deschis tuturor și va fi terenul neutru pe care se vor putea întâlni cu toții și ușile lui vor fi deschise întregului lanț de valoare, de la educație și cercetare, până la integratorii de soluții de comunicații și operatorii de telecomunicații, oferindu-le oportunitatea de a-și putea valida proiectele, echipamentele și soluțiile. Astfel, centrul va funcționa ca un incubator de inovație, în care companiile vor putea accesa și utiliza o infrastructură extrem de performantă și costisitoare, dar pe care nu vor mai trebui să o achiziționeze. Este un aspect important, de care am ținut cont încă de când am construit consorțiul și am fost plăcut surprinși de interesul manifestat de diversele entități private sau publice. De exemplu, Academia Tehnică Militară este evident interesată de aplicațiile în domeniul Apărării și are deschiderea necesară către instituțiile statului care au atribuții și interese în asigurarea securității comunicațiilor. Similar, ICI, care creează, stabilește și menține standardele în domeniul comunicațiilor, inclusiv pe zona de criptare, manifestă un interes sporit pentru Quantum Key Distribution. La rândul lor, fiecare dintre companiile din cadrul consorțiului are interese directe în aplicațiile practice ale tehnologiilor cuantice de criptare: Trans Sped în domeniul certificatelor și semnăturilor digitale calificate, Control Data Systems în comuncațiile wireless industriale, Terrasigna în aplicații spațiale, iar Romanian in Space Engineering în zona de comunicații satelitare.
Care sunt principalele obiective ale proiectului Quantec și care va fi calendarul „livrabilelor“?
Dr. Sorin Ion Zgură: Obiectivele și livrabilele proiectului sunt în conformitate cu termenii de referință stabiliți de UEFISCDI. Anul trecut, deși timpul a fost scurt, am reușit să realizăm foarte multe: am elaborat planul de amenajare al centrului, am realizat o listă detaliată a dotărilor, în urma unui studiu de piață pentru analiza ofertei existente, și am elaborat planul de achiziții astfel încât să ne încadrăm în bugetul alocat, dar să fim în concordanță și cu legislația românească în domeniu. Tot anul trecut am realizat și proiectarea soluției proprii pentru comunicarea distribuită a cheilor cuantice. În 2022, vom continua partea de achiziție și amenajare a centrului și vom elabora un plan de testare pentru soluția noastră și de validare operațională a componentelor. În 2023, anul final al proiectului, va fi testată și verificată soluția de distribuție de chei cuantice și, de asemenea, vor fi testate și validate cele trei laboratoare. Totodată, pe parcursul proiectului, vor continua activitățile de consolidare a legăturii dintre Quantec și inițiativele internaționale în domeniu, precum și evenimentele de diseminare a rezultatelor obținute.
Un proiect apărut la momentul oportun
Quantec reprezintă o premieră la nivel național. Unde se situează însă România în ierarhia globală a dezvoltării tehnologiilor cuantice?
Dr. Flaviu Răducanu: Pionieratul comunicațiilor cuantice în laborator este de sorginte austriacă. Austria a pierdut însă de câțiva ani avansul avut, ștafeta fiind preluată și dusă mai departe de China, care deține la momentul actual poziția de lider la nivel global. La nivel european, liderii în domeniu sunt Austria, Italia, care are deja o rețea experimentală terestră de comunicații cuantice, și Olanda, care agregă inteligent toate categoriile de resurse, provenind de la toate tipurile de autorități și implicând inclusiv finanțări private. Cele trei țări sunt primele în ierarhia UE, celelalte state membre situându-se aproximativ la același nivel la care se află și România. Toată lumea a demarat însă în ultimii doi ani investițiile în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor cuantice, de aceea consider că proiectul Quantec a apărut la momentul oportun iar inițiativa Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizări și a UEFISCDI s-a potrivit foarte bine cu realitatea din teren.
Acest articol a apărut inițial în Revista MarketWatch.