Luna octombrie a marcat șapte ani de când primul satelit construit de ESA pentru programul Copernicus al Uniunii Europene a început să furnizeze date pentru monitorizarea mediului. Satelitul Sentinel-1A a adus o nouă viziune asupra lumii noastre în continuă schimbare, fiind cheia pentru furnizarea unei game largi de imagini radar care să sprijine reacțiile la dezastre.
Acest satelit remarcabil a fost proiectat pentru a avea o durată de viață operațională de șapte ani, dar el este încă în parametri și va fi în funcțiune câțiva ani și de acum înainte.
Lansat pe 3 aprilie 2014 și furnizând un flux de date operaționale până la începutul lunii octombrie 2014, Copernicus Sentinel-1A a marcat o nouă eră în monitorizarea mediului global.
Dispunând de cea mai recentă tehnologie radar pentru a putea furniza imagini ale suprafeței Pământului, indiferent de vreme sau dacă este zi sau noapte, această nouă misiune nu numai că a ridicat ștacheta pentru radarele spațiale, ci a stat la baza programului european Copernicus.
De câțiva ani, Copernicus este cel mai mare furnizor de date de Observarea Pământului din lume. Suita de misiuni Sentinel de pe orbită care furnizează date complementare și gama de servicii oferite de Copernicus sunt de ajutor în abordarea unora dintre cele mai grele provocări actuale de mediu, cum ar fi securitatea alimentară, creșterea nivelului mării, topirea gheții, dezastrele naturale sau problema generală a crizei climatice.
Misiunea Copernicus Sentinel-1 cuprinde doi sateliți identici care orbitează la 180 de grade unul de celălalt pentru a capta imagini cu planeta la o frecvență repetată de șase zile, până la o acoperire zilnică la latitudini mari pentru a sprijini monitorizarea operațională a gheții de mare. Sentinel-1B a fost lansat în aprilie 2016.
De exemplu, pe parcursul ultimilor șapte ani, misiunea a urmărit uriașul ghețar A-68 care s-a desprins din Antarctica și aproape s-a ciocnit cu Georgia de Sud, a fost folosit în sinergie cu misiunea optică Copernicus Sentinel-2 pentru a cartografia tipurile de recolte, iar alături de misiunea CryoSat al ESA a participat la analiza topirii gheții din calotele glaciare și a diminuării gheții marine, precum și a topirii gheții din ghețarii lume.
Deoarece misiunea este proiectată să funcționeze ca o pereche de sateliți, când va venit timpul ca Sentinel-1A să se retragă, Sentinel-1C îi va lua locul pe orbită. Același lucru este valabil și pentru Sentinel-1B, care va fi înlocuit în cele din urmă cu Sentinel-1D. Ultimii doi sateliți Sentinel-1 vor îmbunătăți în continuare performanța și serviciile cu noi instrumente dedicate aplicațiilor marine.
Mai multe detalii aici.
Credit imagine: conține date modificate Copernicus Sentinel (2014–2020), procesate de ESA / studiul Norut–SEOM Insarap, Serviciul Planetek Rheticus /GEP, CNR-IREA și BRGM/ENVEO, CCI și FFG