Misiunea BepiColombo a prelevat pentru prima dată, mediul magnetic și cel al particulelor din jurul lui Mercur, în timpul survolului la 199 km în apropierea planetei, pe 1-2 octombrie, în timp ce accelerometrele sale au resimțit atracția gravitațională uriașă a planetei.
Datele magnetice și din accelerometru au fost convertite în fișiere de sunet. Acestea redau „sunetul” vântului solar așa cum ajunge la planeta din apropierea Soarelui, dar și dilatarea sondei spațiale ca răspuns la schimbarea de temperatură cauzată de trecerea de la partea de noapte la cea de zi a planetei, și chiar sunetul unui instrument științific care intră în poziția sa de „staționare”.
Credit video: ESA/BepiColombo/ISA/ASI-INAF
Spectrometrul cu raze ultraviolete PHEBUS a colectat date timp de o oră când a ajuns la distanța cea mai mică față de planetă, concentrându-se pe elementele prezente în atmosfera cu densitate extrem de scăzută a planetei, sau exosfera planetei, care sunt generate fie din vântul solar, fie de pe suprafața planetei.
Nivelurile de vârf de hidrogen și calciu au fost înregistrate odată ce BepiColombo a ieșit din umbra lui Mercur, după ce s-a îndepărtat de planetă
Hidrogenul și calciul sunt doar două exemple din ceea ce se poate găsi în exosferă; odată ajuns pe orbită în jurul lui Mercur, PHEBUS va caracteriza compoziția și dinamica exosferei lui Mercur în detaliu, urmărind modul în care se schimbă în funcție de loc și timp. PHEBUS este unul dintre multiplele spectrometre care vor studia planeta Mercur de pe orbită pentru a-i înțelege compoziția de suprafață, inclusiv pentru a căuta gheață în regiunile umbrite permanent ale craterelor cu latitudine mare.
Datele colectate au fost convertite în sunete ce pot fi auzite de către urechea umană. Fișierul rezultat surprinde schimbarea intensității câmpului magnetic și a vântului solar, inclusiv momentul în care sonda a traversat regiunea de graniță extrem de turbulentă dintre vântul solar și magnetosfera din jurul planetei.
Odată ce s-a ajuns pe orbita lui Mercur, măsurătorile complementare ale câmpului magnetic realizate atât de MPO (Mercury Planetary Orbiter) al ESA, cât și de Mercury Magnetospheric Orbiter al JAXA (cunoscut sub numele de Mio) vor conduce către o analiză detaliată a câmpului magnetic al planetei și a sursei sale, pentru a înțelege mai bine originea, evoluția și starea actuală a interiorului planetei.
Această manevră de asistență gravitațională a fost prima pe lângă Mercur și reprezintă al patrulea dintre cele nouă survoluri în total. În timpul drumului său de șapte ani către cea mai mică și cea mai apropiată planetă de Soare din Sistemul Solar, BepiColombo efectuează un survol asupra Pământului, două asupra lui Venus și șase asupra lui Mercur pentru putea ajunge pe orbita lui Mercur în 2025.
Mai multe detalii găsiți aici.
Credit imagine: ESA/ATG medialab