Un proiect al ESA se concentrează pe exploatarea datelor satelitare radar pentru a monitoriza zonele umede în vederea gestionarii durabile a apei.
Delta Dunării din România acoperă mai mult de 4 180 km pătraţi. Aceasta joacă un rol important în aprovizionarea cu apă la nivel local și este un paradis local al biodiversităţii.
Ca una dintre zonele umede de importanță internațională ale Convenției Ramsar, precum și sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, Delta Dunării are 30 de tipuri diferite de ecosisteme, care funcționează ca o zonă tampon naturală de importanță pentru poluanții din Dunăre. Economic, aceasta oferă agricultură și pescuit, atrăgând un număr tot mai mare de turiști ca zonă unică de agrement.
Înţelegerea proceselor dinamice ale zonei permite ca schimbările din Delta Dunării să fie monitorizate. De exemplu, diferența curgerii apei prin sau în interiorul zonei umede poate oferi o perspectivă importantă în ceea ce priveşte calitatea apei sau modul în care activitățile umane afectează ecosistemul deltei.
Multe porţiuni din Deltă fiind practic inaccesibile, sateliții oferă mijloacele de cartografiere și monitorizare a acestor zone umede diverse din punct de vedere biologic. În special, radarele – cum ar fi cel din cadrul misiunii Sentinel-1 – pot oferi informații cu privire la stadiul actual al unei zone umede, interacțiunile hidrologice între diferitele tipuri de rezervoare şi pot ajuta la rafinarea modelelor hidrologice actuale dedicate managementului zonelor umede.
Pentru a face acest lucru, mai multe imagini de la radare cu apertură sintetică – sau SAR-uri – sunt combinate pentru a crea “interferograme” care arată modificări între scanările radar. Măsurătorile sunt apoi analizate pentru a arăta diferiţi parametri hidrologici, cum ar fi gradul de extindere al suprafetei apelor, variatiile nivelului apei și direcția și gradienții curgerii apei.
Pentru a promova utilizarea datelor satelitare radar pentru monitorizarea zonelor umede, ESA a lansat proiectul Hydro-SAR.
În cadrul proiectului, au fost produse hărți referitoare la gradul de extindere al suprafeţei apei, nivelurile și direcţia de curgere a acesteia, iar un serviciu prototip de monitorizare a fost testat de Terrasigna, o companie românească care procesează și interpretează date satelitare, împreună cu Institutul Național de Geologie și Geoecologie, numit GeoEcoMar – un institut românesc de cercetare care se concentrează pe medii acvatice, marine, deltaice și fluviale.
“Pentru prima dată în Delta Dunării, măsurători radar interferometrice dense din punct de vedere spațial au fost folosite pentru a studia dinamica apei în diferite regimuri de apă sezoniere“, a declarat directorul general al GeoEcoMar, Gheorghe Oaie.
“Comportamentele locale observate s-au dovedit a fi mult mai complexe decât se credea anterior: printre altele, au putut fi obţinute detalii fără precedent despre conexiunile în mod normal neobservabile dintre corpurile de apă, făcând posibilă crearea de scenarii locale de curgere a apei și îmbunătățirea modelelor hidrologice”.
Credit imagine: Copernicus/Terrasigna