Institutul de Științe Spațiale și Institutul Astronomic al Academiei Române operează un sistem de două telescoape montate pe aceeași montură, care contribuie la eforturile europene de supraveghere și urmărire a spațiului.
Cele două telescoape se numesc NEEMO-T03 și NEEMO-T05 și sunt plasate în București la sediul Institutului Astronomic al Academiei Române. Telescopul NEEMO-T03 este folosit pentru supraveghere, în timp ce NEEMO-T05 este folosit pentru urmărirea obiectelor spațiale artificiale.
Începând din anul 2013, România a participat la lucrările Comitetului SST organizat la nivelul CE. De asemenea, din decembrie 2018, România a aderat la Consorțiul EUSST, împreună cu Polonia și Portugalia, alăturându-se astfel celorlalte cinci state europene fondatoare ale acestui consorțiu. În prezent, România contribuie cu date observaționale la furnizarea de servicii precum re-intrarea în atmosferă, fragmentarea și evitarea coliziunii cu alte obiecte din spațiu.
Participarea României la Consorțiul european se bazează pe efortul național care a permis înființarea Centrului Operațional Național pentru Supraveghere și Urmărire Spațială (COSST) în anul 2018, în cadrul Agenției Spațiale Române (ROSA). Centrul Operațional SST coordonează activitățile SST din România și comunică cu centrele operaționale omoloage din statele membre în Consorțiul EUSST. De asemenea, o contribuție majoră a avut-o efortul național investit în îmbunătățirea performanțelor senzorilor optici existenți, precum și reconfigurarea radarului de la Cheia.
În România există tradiție și experiență în domeniile supraveghere și urmărire spațială (Space Surveillance and Tracking – SST), vremea spațială (Space Weather – SWE) și obiecte situate în proximitatea Pământului (Near Earth Objects – NEO), în urma participării organizațiilor publice și private cu potențial la programul opțional SSA din cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), precum și pe plan național, în cadrul diverselor inițiative finanțate prin PNCDI. Capacitățile de cercetare ale organizațiilor din România cuprind, printre altele: efectuarea de măsurători de poziție pe sfera cerească a obiectelor din proximitatea Pământului (astrometrie), securizarea orbitelor acestor obiecte nou descoperite (observații și date înregistrate imediat ce s-a emis o alertă de identificare a unui nou asteroid geointersector), analiza mineralogică de suprafețe asteroidale prin observații spectroscopice la sol în domeniul vizibil și infraroșu apropiat, estimarea parametrilor dinamici ai orbitelor NEO pornind de la datele astrometrice, dezvoltare de prototipuri în domeniul senzorilor optici şi radio pasivi pentru supravegherea obiectelor spaţiale de la sol (sateliţi activi, deşeuri spaţiale, meteoriţi), efectuarea de experimente de detectare și urmărire a unor obiecte spaţiale de interes, dezvoltare de software și sisteme pentru analiză și procesare de date specifice.
La începutul acestui an , într-o premieră pentru sistemul global de navigație prin satelit al Europei, telescoapele românești NEEMO au contribuit cu date observaționale pentru evitarea coliziunii dintre satelitul Galileo 23 și corpul de rachetă Ariane 44LP R/B.
Pe 25 februarie, EU SST a plasat o solicitare de urmărire în rețeaua de senzori EUSST pentru observarea unui eveniment de coliziune dintre satelitul Galileo 23 (COSPAR ID: 2018-060C) și corpul de rachetă Ariane 44LP R/B (COSPAR ID: 1989-062C). Telescoapele NEEMO au răspuns acestei solicitări contribuind cu date observaționale pe întreaga perioada de monitorizare a evenimentului. Astfel, cea mai mica distanță dintre cele două obiecte spațiale a fost estimată nouă zile mai târziu, în data de 7 martie, Operatorul serviciului Galileo a fost informat continuu despre posibilul eveniment, comparând datele primite de la Consorțiul EUSST cu alte surse externe. După emiterea alertei de risc de coliziune satelitul Galileo 23 a fost manevrat în afara zonei de pericol, pe o orbită de siguranță, Galileo 23 revenit la operațiunile normale în data de 19 martie 2021.
În 2019, telescopul NEEMO-T05 a fost folosit pentru observarea și obținerea datelor fotometrice ale asteroidului Gault (6478), un obiect misterios care are activitate cometară, deși se află în centura asteroidală principală. Studiul a fost realizat de o echipă internațională ce include cercetători de la MIT-SUA, Institutul Astronomic al Academiei Române, de la Weizmann Institute of Science din Israel, Observatorul din Paris-Franta, Lowell Observatory, Institute for Astronomy din Hawaii și Northern Arizona University.
Credit imagine: EUSST