Întreaga planetă va urmări miercuri, 24 noiembrie, lansarea misiunii DART (Double Asteroid Redirection Test) a NASA, menită să modifice pentru totdeauna o mică parte a sistemului solar.
DART se va ciocni cu luna unui asteroid pentru a-i schimba orbita în jurul corpului său mamă, testând astfel conceptul de deviere departe de Pământ a obiectelor cosmice ce prezintă un risc. Agenția Spațială Europeană (ESA) va oferi suport de la sol pentru plecarea în spațiu a misiunii DART, ajutând la transmiterea semnalelor misiunii imediat după lansare.
În plus, un grup de specialiști europeni urmărește îndeaproape campania de lansare a lui DART: este vorba despre echipa care dezvoltă misiunea Hera a ESA, concepută pentru a efectua o cercetare îndeaproape a consecințelor coliziunii misiunii DART. Din grupul european al misiunii Hera fac parte și mai multe echipe românești, care contribuie la prima misiune de apărare planetară.
DART va lovi corpul mai mic dintr-un sistem binar de asteroizi Didymos în septembrie 2022, ciocnindu-se de acesta cu o viteză de aproximativ 6,6 km pe secundă. Deși sistemul de asteroizi Didymos își va menține neperturbată mișcarea în jurul Soarelui, coliziunea ar urma să schimbe orbita lui Dimorphos — ce are un diametru de 160 de metri — în jurul asteroidului mai mare, Didymos, cu diametrul de 780 de metri. Schimbarea ar trebui să fie mică, dar distinctă – doar o fracțiune dintr-un procent – suficient pentru a fi măsurat cu ajutorul telescoapelor și radarelor de pe Pământ.
Dar simpla observare de la depărtare ar avea prea multe lacune — cum ar fi masa exactă a lui Dimorphos, alcătuirea și structura sa internă, precum și dimensiunea și forma craterului lăsat de DART. Așadar, în noiembrie 2024, misiunea europeană Hera se va îndrepta spre sistemul Didymos, începând “investigarea detaliată a locului crimei” celor doi asteroizi la sfârșitul anului 2026.
Colectând date din apropierea sistemului, Hera va contribui la transformarea experimentului DART într-o tehnică de deviere bine înțeleasă și repetabilă, gata de a fi folosită în cazul în care un asteroid ar fi vreodată observat îndreptându-se spre Pământ.
Vehiculul spațial Hera va lansa, de asemenea, o pereche de CubeSats de mărimea unei cutii de pantofi pentru a efectua observații de sprijin: Milani va efectua observații spectrale de suprafață, în timp ce Juventas va efectua primele sondaje radar în interiorul unui asteroid.
Programat să zboare în 2024 spre sistemul binar de asteroizi Didymos în cadrul misiunii Hera pentru apărare planetară a ESA, radarul compact de la bordul CubeSat Juventas va efectua prima sondare radar din istorie în interiorul unui asteroid. Juventas va „privi” până la 100 m adâncime în interiorul lunii Dimorphos al asteroidului Didymos. Dimorphos are un diametru de 160 m, iar asteroidul Didymos 780 m.
CubeSats sunt mini-sateliți construiți din cutii standardizate de 10 cm. Juventas este un CubeSat cu „6 unități”, măsurând 10x20x30 cm, iar cele patru antene radar ale sale măsoară 1,5 m lungime fiecare. Prin urmare, testele includ un model structural al CubeSat Juventas, pentru a evalua modul în care corpul navei spațiale miniaturale ar putea afecta semnalele radar.
Juventas este condus pentru ESA de compania GomSpace din Luxemburg, împreună cu GMV din România, iar radarul este dezvoltat de grupul Planétologie et d’Astrophysique de Grenoble de la Universitatea din Grenoble și Universitatea Tehnică din Dresda. Astronika din Polonia construiește antenele, iar EmTroniX din Luxemburg contribuie cu sistemul de generare a semnalelor.
Reamintim că România va juca un rol esențial în misiunea HERA. Din România vor participa la misiune patru companii și un institut de cercetare. Astfel, GMV Innovating Solutions — Romania va realiza componenta de navigație bazată pe procesare de imagini din sistemul de ghidare, navigație și control (GNC) și FDIR (Fault Detection, Isolation and Recovery), destinat detectării, izolării și reparării erorilor. În plus, GMV este responsabilă de dezvoltarea și producția echipamentului de zbor destinat procesării de imagine — unitatea de procesare de imagini. ATOS România prin ATOS Convergence Creators vizează realizarea de sisteme de testare ale satelitului la sol și o procesare de date primară. EFACEC România va produce și testa, atât pe partea de hardware, cât și software, un altimetru planetar (Planetary Altimeter – PALT).
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000 va fi implicat în realizarea altimetrului, mai exact în proiectarea acestuia, testarea funcționalității optice a instrumentului, precum și realizarea echipamentelor de suport optic de la sol.
Credit imagine: ESA-Science Office