Doi asteroizi din Sistemul Solar au primit nume românești: (10466) Marius-Ioan (Piso) și (10707) Prunariu
6, May 2017

Doi asteroizi au primit numele Președintelui Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fizician Marius-Ioan Piso, și a primului și singurului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu. Noile nume de asteroizi — (10466) Marius-Ioan (Piso) și (10707) Prunariu — au fost anunțate în circulara publicată de către Uniunea Astronomică Internațională în aprilie 2017. Propunerea numelor a venit din partea Institutului Astronomic al Academiei Române.

(10466) Marius-Ioan (Piso) este un asteroid descoperit în 1981, pe 1 martie. Are un diametru de 2.6 km, semiaxa mare de 2.332 unități astronomice (U.A.) [1] și o perioadă de revoluție de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanță minimă de Pământ de 1.13 U.A. Numele actual a fost ales pentru a onora activitatea profesională a Dlui Dr. Fizician Marius-Ioan Piso. De numele său se leagă înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) în 1991 şi obţinerea statutului acesteia de organizaţie independentǎ 4 ani mai târziu, fondarea Institutului de Ştiinţe Spaţiale, dar şi startul cooperării dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Datorită preocupării sale constante pentru dezvoltarea institutelor de cercetare și industriei spațiale în România, această colaborare s-a concretizat în aderarea țării la Agenția Spațială Europeană, în ianuarie 2011.

Marius-Ioan Piso a contribuit la dezvoltarea politicilor spațiale din România, iar în anul 2003 a participat la procesul de elaborare a primului Regulament Spaţial European.

În prezent, Marius-Ioan Piso este Președintele și Directorul Executiv al Agenției Spațiale Române (ROSA), precum și: membru al Consiliului Consultativ al Academiei Internaţionale de Astronautică IAA (din 2006), reprezentant naţional în Comitetul Ştiinţific NATO (din 2004) şi membru al bordului Grupului Consultativ pe Tehnologii Spațiale din cadrul Organizației pentru Cercetare și Tehnologie din NATO (din 2005), reprezentant al României la Agenţia Spaţială Europeană (din 1998), printre altele.

Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit în același an (în 1981), pe 24 octombrie. Cu un diametru de 6.0 km și semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotație în jurul Soarelui în 1385 de zile. Asteroidul poate ajunge la o distanță minimă de Pământ de 0.87 U.A. Numele asteroidului este acum legat de primul și singurul cosmonaut român care, la vârsta de 28 de ani, a zburat la bordul Soyuz 40 până la complexul orbital Salyut 6 într-o misiune cosmică ce a durat aproximativ 8 zile. Dumitru-Dorin Prunariu este Președinte Onorific al Agenției Spațiale Române și vicepreședinte al Comitetului de Relații Internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA).

Dumitru-Dorin Prunariu, prin Comitetul ONU pentru utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS) și cu susținerea Asociației Exploratorilor Spațiali (ASE), a fost implicat activ în adoptarea Declarației ONU ce proclamă 30 iunie ca fiind Ziua Internațională a Asteroidului – o inițiativă menită să atragă atenția asupra asteroizilor și a modalităților în care Pământul poate fi protejat de un posibil impact periculos.

Agenția Spațială Română (ROSA) sprijină și promovează la nivel național inițiativa Ziua Asteroidului în calitate de partener oficial al campaniei globale. Lansarea oficială a evenimentului din acest an a avut loc pe data de 17 februarie 2017, la Luxemburg.

Astfel de acțiuni educaționale vin în sprijinul unor eforturi globale în domeniul apărării planetare, domeniul în care România este puternic implicată. La nivelul ESA, Agenția Spațială Română a prioritizat participarea României la Programul Opțional „Space Situational Awareness”, concentrat pe detectarea și manipularea asteroizilor potențial periculoși, precum și supravegherea condițiilor de meteorologie spațială care ne pot afecta infrastructura terestră și spațială. Concret, eforturile României sunt concentrate în misiuni precum Proba-3, misiunea AIDA și misiunea AIM. De asemenea, România urmărește dezvoltarea unui radar cu capacitatea de a detecta obiecte de 1 cm, de la o distanță de 500 km.  

Pentru a crește nivelul de vizibilitate și înțelegere a acestui domeniu de către comunitatea științifică și industrială din România, ROSA organizează frecvent evenimente dedicate acestui subiect, precum Sesiuni Informative pentru Industrie sau conferința anuală IAA asupra Sistemelor Spațiale ca Infrastructuri Critice.

Notă

[1] Unitatea astronomică este o unitate de măsură a lungimii, egală cu distanța aproximativă dintre Pământ și Soare de 150 milioane km.

Credit imagini: IAAR