TITLU PROIECT: SIGUR

Coordonator: ROSA — Agenţia Spaţială Română

Parteneri:

• Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor — INHGA 
• CRUŢA – Centrul Român pentru Utilizarea Teledetecţiei în Agricultură 
• Administraţia Naţională de Meteorologie — METEO 
• ASRC – Advanced Studies and Research Center 
• Universitatea “POLITEHNICĂ” Bucureşti

Durată: 2007- 2010

Director de proiect:

Descriere:

Proiectul SIGUR (Serviciu bazat pe Informaţii satelitare pentru Gestionarea situaţiilor de URgenţă) îşi propune realizarea unui serviciu la nivel naţional, capabil să ofere produse provenite în principal din prelucrarea imaginilor satelitare, utile pentru managementul situaţiilor de urgenţă. Serviciul va fi elaborat ţinând cont de cerinţele pe plan local şi naţional, pentru a putea fi integrat în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, şi de cerinţele europene, pentru asigurarea compatibilităţii cu GMES Emergency Response Core Service.

Serviciul va livra utilizatorilor produse cu informaţie de bază (hărţi cu acoperirea/utilizarea terenului, infrastructură, unităţi administrative) dar şi produse în caz de urgenţă (hărţi cu delimitarea zonelor afectate, evoluţia lor spaţiala şi temporală precum şi cuantificarea informaţiei privind pagubele).

Utilizarea serviciului SIGUR în cadrul celulelor de criză va creşte eficienţa intervenţiilor, va asigura o mai bună cunoaştere a dimensiunilor şi amplitudinii fenomenului în cauză, contribuind în final la reducerea pierderilor umane şi materiale.

Proiectul este coordonat de Agenţia Spaţială Română şi realizat în colaborare cu Universitatea Politehnică Bucureşti, Administraţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Advanced Studies and Research Center.

Obiectivele proiectului:

Activităţi:

Coordonarea consorţiului şi monitorizarea fazelor de realizare

• Organizarea echipelor de lucru, planificarea şi programarea activităţilor, interconectarea sarcinilor.
• Include asigurarea calităţii ştiinţifice şi tehnice a rezultatelor proiectului. Pregătirea raportărilor tehnice şi financiare către Autoritatea Contractantă.

Diseminarea rezultatelor

• Publicarea de articole în publicaţii caracter tehnic şi ştiinţific, realizarea unui site web bine documentat, participarea la conferinţe şi workshop-uri naţionale şi internaţionale, popularizarea în mijloacele media a produselor obţinute în cadrul serviciului.

Organizarea întâlnirilor de lucru şi soluţionarea problemelor neprevăzute

• În scopul evaluării obiective a stadiului în care se găseşte proiectul şi a stabilirii de strategii viabile pentru finalizarea cu succes a proiectului.

Evaluarea serviciului

• Definirea cerinţelor pentru fiecare tip de dezastru, testarea şi validarea produselor oferite de serviciu, feedback cu privire la performanţele serviciului, definirea unui concept operaţional.

Instruirea utilizatorilor şi interacţiunea cu aceştia

• Organizarea unor întâlniri de pentru familiarizarea potenţialilor utilizatori cu produsele oferite de serviciu. Realizarea unui ghid electronic, distribuit în cadrul site-ului, care să cuprindă modul de utilizare a fiecărui produs realizat în cadrul serviciului.
• Stabilirea unor proceduri prin care utilizatorii pot să-şi poată aduce contribuţia la modul de dezvoltare pentru că serviciul să răspundă cât mai bine nevoilor acestora.
• Exerciţii, teste.

Evaluarea serviciului

• Definirea cerinţelor pentru fiecare tip de dezastru, testarea şi validarea produselor oferite de serviciu, feedback cu privire la performanţele serviciului, definirea unui concept operaţional.

Instruirea utilizatorilor şi interacţiunea cu aceştia

• Organizarea unor întâlniri de pentru familiarizarea potenţialilor utilizatori cu produsele oferite de serviciu. Realizarea unui ghid electronic, distribuit în cadrul site-ului, care să cuprindă modul de utilizare a fiecărui produs realizat în cadrul serviciului.
• Stabilirea unor proceduri prin care utilizatorii pot să-şi poată aduce contribuţia la modul de dezvoltare pentru că serviciul să răspundă cât mai bine nevoilor acestora.
• Exerciţii, teste.

Dezvoltarea serviciului pentru a include produse toate fazele tipurile de dezastre considerate

• Dezastre meteorologice şi hidrologice (inundaţii, incendii, furtuni, secetă). Reprezintă categoria de dezastre care afectează cel mai puternic ţara noastră. De aceea în cadrul serviciului i se va acorda o atenţie deosebită. Produsele tematice vor include prognoze şi simulări meteorologice şi hidologice, hărţi de risc, hărţi de situaţie, vizualizări 3D, animaţii, rapoarte şi grafice de estimare a pagubelor.
• Dezvoltarea de produse specifice dezastrelor geofizice (cutremure, alunecări de teren, avalanşe).
• Dezvoltarea de produse specifice dezastrelor provocate de activităţile umane (poluarea atmosferică, accidente nucleare).
• Produse multi-risc. Dezvoltarea unor produse utile pentru gestionarea crizelor complexe, executarea planurilor de evacuare, executarea planurilor de reabilitare şi reconstrucţie.

Crearea unui lanţ eficient de distribuţie a produselor

• De cele mai multe ori, utilizatorii produselor au cunoştinţe de GIS şi teledetecţie limitate. Distribuţia informaţiei într-o manieră şi formă care pare logică şi expresivă pentru expertul din cadrul serviciului s-ar putea să nu fie la fel de uşor înţeleasă de utilizator. De aceea trebuie acordată o importanţă extrem de mare modului în care informaţia este transmisă /recepţionată, precum şi a modului în care aceasta este structurată. Compoziţia şi simbologia hărţilor va fi stabilită de comun acord cu grupurile utilizatorii şi în funcţie de tipul de dezastru. Instrumentele (interfeţele) cu care aceştia le vor accesa vor fi proiectate cât mai simplu, transparent şi intuitiv.

Validarea serviciului

• Definirea planului de validare, validarea propriu-zisă.
• Operaţiuni specifice de control al calităţii serviciului.

Coordonarea şi dezvoltarea infrastructurii serviciului

• Procesul de implementare iniţial, calificarea serviciului, propuneri de îmbunătăţire.
• Dezvoltarea interfeţelor la nivel naţional şi integrarea acestora cu sistemele existente, dezvoltarea aplicaţiilor specifice de prelucrare, rutare, arhivare a datelor.

Acces eficient la datele satelitare şi reţelele de date in-situ

• Coordonarea eficientă cu interfeţele şi distribuitorii de date satelitare reprezintă un factor cheie în funcţionarea eficientă a serviciului. În acest scop se va urmări încheierea unor acorduri cu principalii furnizori de date satelitare pentru a beneficia de un răspuns imediat în cazul declanşării unei situaţii de criză.
• Dezvoltarea de aplicaţii pentru conectarea la staţiile de recepţie existente, achiziţionarea şi instalarea unei staţii de recepţie multi-satelit, dezvoltarea unor proceduri care să permită accesul rapid la sistemele de arhivare a datelor satelitare.

Procesare eficientă a datelor satelitare

• Experţii în procesare datelor satelitare vor optimiza algoritmii existenţi şi vor dezvolta proceduri noi de analiză şi segmentare a imaginilor satelitare pentru a minimiza timpii de calcul şi a maximiza calitatea şi utilitatea rezultate.

Acces eficient la hărţile de referinţă

• Obţinerea unor produse relevante presupune existenţa unor date de referinţă cât mai exacte: imagini satelitare de arhivă (cu situaţia zonei înainte de producerea dezastrului), hărţi topografice, date socio-economice. Optimizarea modului în care aceste date de referinţă sunt stocate, identificate, accesate reduce considerabil timpul de reacţie a serviciului. În acest scop vor fi dezvoltate cataloage standardizate de date, accesibile prin intermediul unor interfeţe grafice (web-based) intuitive, care să permită o evaluarea eficientă a datelor de referinţă, disponibile pentru un anumit areal geografic.
• Hărţile de referinţă pot fi împărţite în: 

a. Hărţi geografice: conţin informaţii cu privire la topografie (curbe ne nivel, cote, modele numerice altimetrice de teren), hidrologie, reţele de transport, localităţi, puncte de interes. Aceste hărţi trebuie să fie disponibile sub formă digitală, ca info-straturi GIS, înainte de declanşarea situaţiei de criză. Scara de bază a hărţilor va fi 1: 100 000. În funcţie de tipul dezastrului, areal afectat, severitate se vor utiliza şi hărţi la scări mai mari, cu acurateţe sporită (1: 50 000, 1: 25 000). Asigurarea hărţilor de referinţă se va face utilizând bazele de date geospaţiale existente la partenerii proiectului, la utilizatorii finali şi prin colaborare cu instituţiile abilitate (Direcţia Topografică Militară, Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrametrie şi Teledetecţie).

b. Hărţi istorice: vor fi utilizate pentru o mai bună înţelegere a cauzelor care au dus la producerea dezastrului. Pentru teritoriul României există materiale cartografice unitare, la scări acceptabile pentru ultimii 120 de ani.

Obţinerea rapidă a produselor

• Este vorba de aşa numitele Hărţi de situaţie: Extrem de importante atât pentru echipele de intervenţie pe teren cât şi pentru comitetele decizionale. Se realizază prin actualizarea şi completarea hărţilor geografice cu informaţii specifice fiecărui tip de dezastru în parte. Pe parcursul unui episod de criză, în funcţie de dinamică dezastrului, hărţile de situaţie pot suferi mai multe actualizări (Ex: starea căilor de acces, condiţiile meteorologice, extinderea zonei afectate etc). Aceste hărţi vor fi realizate într-un manieră standardizată şi vor fi distribuite atât în format digital cât şi pe suport de hârtie. Deoarece timpul joacă un rol deosebit de important în luarea deciziilor în caz de criză, hărţile de situaţie trebuiesc livrate promt, preferabil în mai puţin de 24 de la declanşarea fenomenului.

Validarea produselor şi asigurarea calităţii

• Definirea planului de validare, validarea propriu-zisă.
• Operaţiuni specifice de control al calităţii produselor.

Coordonarea şi dezvoltarea infrastructurii serviciului

• Procesul de implementare iniţial, calificarea serviciului, propuneri de îmbunătăţire.
• Dezvoltarea interfeţelor la nivel naţional şi integrarea acestora cu sistemele existente, dezvoltarea aplicaţiilor specifice de prelucrare, rutare, arhivare a datelor.

Interfaţa cu utilizatorii, partenerii şi furnizorii

• Definire acord de colaborare, definirea conceptului operaţional, interfaţa cu servicii suport europene şi internaţionale – Ex: Internaţional Charter.
• Încheierea de protocoale cu distribuitorii de date, definirea de protocoale pentru parteneriate viitoare de exploatare a serviciului.

Arhitectura serviciului

• Definirea specificaţiilor şi standardelor pentru produse, integrarea cu iniţiative europene şi internaţional e complementare – Ex: GMES, INSPIRE; definirea politicilor de accesare a datelor.
• Definirea specificaţiilor sistemului, proiectarea componentelor de bază – Ex: interfaţa de accesare a produselor.
• Scrierea procedurilor operaţionale ale serviciului, documentare şi integrarea algoritmilor de prelucrare a datelor, întocmirea planurilor de instruire.

Capacitate sporită de reacţie

• Experienţa anterioară a arătat că cea mai mare parte a întârzierilor apărute în procesul de livrare către utilizatori a produselor de cartografie rapidă (din momentul declanşării dezastrului până la livrarea produsului) se datorează timpului scurs până la activarea iniţială a serviciului. Proiectul îşi propune dezvoltarea unor mecanisme care să permită o activare rapidă a serviciului prin integrarea în fluxul decizional a prognozele emise de instituţiile abilitate (progonză meteorologică, agro-meteorologică, hidrologică).

Comitetul ştiinţific

• Crearea unui comitet ştiinţific care să evalueze modul de implementare a serviciului şi să facă recomandări cu privire la direcţiile de dezvoltare ale acestuia. Consiliul va evalua periodic progresele făcute de comunitatea internaţională de cercetare pe probleme satelitare şi va recomanda implementarea acelor tehnologiilor care pot îmbunătăţi funcţionalitatea serviciului.

Publicații:

Pagina proiectului: SIGUR