Telescopul spațial James Webb a fost lansat cu succes de o rachetă Ariane 5 de pe Portul Spațial European din Guyana Franceză, pe 25 decembrie 2021, la ora 14:20 ora locală în România.
Acesta se află acum în drum spre destinația sa finală: punctul Lagrange L2, la 1,5 milioane km de Pământ. O colaborare internațională între NASA, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Canadiană (CSA), Telescopul Webb a fost conceput să răspundă la întrebări fundamentale despre Univers.
Principalul obiectiv științific al Webb este să ne dezvăluie originile noastre cosmice — când au apărut primele stele și galaxii în Univers, acum mai bine de 13,5 miliarde de ani. Deoarece observă Universul în infraroșu, Webb va putea să vadă dincolo de nori denși de gaz și praf, oferindu-ne informații despre formarea stelelor și planetelor. Prin aceste observații Webb va completa descoperirile realizate de Hubble și ne va duce mai departe în înțelegerea Universului.
“Lansarea Webb este un moment istoric în colaborarea spațială internațională. Telescopul va extinde capacitatea de observație a umanității spre limita teoretică a creației inițiale de unde lumina vizibilă ajunge la noi îmbătrânită infraroșu. Programul a costat cât PIB-ul unei țări mici și a creat una dintre cele mai performante construcții tehnice umane. Industria și cercetătorii europeni joacă un rol important în această misiune. Racheta Ariane 5 a fost aleasă pentru a livra telescopul Webb pe orbită pentru că este cel mai bun lansator datorită versatilității, fiabilității și siguranței sale, o dovadă a performanței europene”, a declarat Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso.
Webb va observa, de asemenea, planetele îndepărtate din Sistemul nostru Solar și va studia atmosfera exoplanetelor, căutând să identifice elemente precum metan, apă, oxigen, dioxid de carbon. În această direcție, Webb va lucra complementar cu misiunea ESA Ariel, care este programată pentru lansare în 2029 și care va studia din ce sunt compuse exoplanetele, cum se formează și cum evoluează.
Webb ne va oferi informații și despre materia întunecată, complementând astfel misiunea ESA Euclid, care va cartografia geometria Universului și va studia energia întunecată.
Prin investiția în astfel de misiuni complementare, ESA oferă cercetătorilor europeni capabilități să studieze Universul în mod extensiv și oferă industriei europene oportunități de dezvoltare și inovare tehnologică pentru a menține Europa la vârful explorării spațiale.
Lansarea telescopului face parte din cele patru contribuții majore ale Agenției Spațiale Europene (ESA) la misiunea Webb. Excelența industriei și comunității științifice europene au făcut posibile dezvoltarea a două instrumente complexe: instrumentul NIRSpec și 50% din instrumentul MIRI. De asemenea, ESA va pune la dispoziție 15 astronomi pentru Centrul de Operațiuni și Știință de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore, SUA.
În schimbul contribuțiilor europene, ESA a câștigat poziția de partener deplin în misiunea Webb și a asigurat accesul la telescop pentru astronomii din țările membre, inclusiv din România, care contribuie la misiune prin Programul Științific Obligatoriu. Cercetătorii europeni vor fi reprezentați în toate comitetele consultative și vor putea câștiga timp de observații în proporție de cel puțin 15% pe toată durata misiunii. 33% din timpul de observații Webb disponibil în primul an a fost deja câștigat prin competiție de cercetătorii europeni.
În imaginea gif, Telescopul Spațial James Webb la numai 6 ore după lansare, observat de la Institutul Astronomic al Academiei Române. În momentul observațiilor telescopul să afla la 95.000 de kilometri de Pământ. Observațiile au fost făcute cu un telescop de 0.5 metri în diametru al Institutului Astronomic al Academiei Române, situat în București. În imagine se vede și treapta a doua a rachetei cu care s-a lansat telescopul. Credit: IAAR
Credit imagine principală: ESA/CNES/Arianespace