Sonda spaţială Rosetta a făcut primele măsurători ale azotului molecular pe o cometă, oferind indicii despre temperatura mediului în care s-a format cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko. Noile rezultate sunt bazate pe 138 de măsurători colectate de instrumentul ROSINA, Rosetta Orbiter Spectrometer for Ion and Neutral Analysis, în perioada 17-23 octombrie 2014, când Rosetta se afla la aproximativ 10 km de centrul cometei.
Detectarea in-situ a azotului molecular pe o cometă a fost un proces dorit mult timp, însă până acum azotul a fost detectat legat în alţi compuşi, inclusiv acid cianhidric și amoniac, de exemplu.
Detectarea sa este deosebit de importantă, deoarece se crede că azotul molecular a fost cel mai frecvent întâlnit tip de azot atunci când Sistemul Solar s-a format. În regiunile exterioare mai reci, acesta a reprezentat probabil principala sursă de azot care a fost încorporat în planetele gazoase. Acesta domină, de asemenea, atmosfera densă de pe satelitul lui Saturn, Titan, și este prezent în atmosfera și gheaţa de la suprafaţă ale lui Pluto şi ale satelitului lui Neptun, Triton.
Tot în aceste regiuni exterioare reci ale sistemului nostru solar se presupune că s-a format familia de comete din care face parte şi 67P/Churyumov–Gerasimenko.
Se crede despre captarea azotului molecular în gheață în nebuloasa protosolară că este un fenomen care are loc la temperaturi similare cu cele necesare pentru captarea monoxidului de carbon. Astfel, cu scopul de a limita modelele de formare a cometelor, oamenii de ştiinţă au comparat raportul dintre azotul molecular şi monoxidul de carbon măsurat la o cometă cu cel al nebuloasei protosolare, calculat prin măsurarea raportului de azot/carbon pe Jupiter și în vântul solar.
În cazul cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko, acest raport este de aproximativ de 25 de ori mai mic decât cel al valorii protosolare aşteptate. Oamenii de ştiinţă consideră că această epuizare poate fi o consecință a formării gheţei la temperaturi foarte scăzute în nebuloasa protosolară.
Credit imagine: Spacecraft: ESA/ATG medialab; comet: ESA/Rosetta/NavCam – CC BY-SA IGO 3.0; Data: Rubin et al (2015)