Agenţia Spaţială Română organizează primul seminar dedicat mileniului al treilea – mileniul spaţial. Manifestarea se va desfăşura miercuri, 12 ianuarie 2000, orele 11:00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Piaţa Lahovary şi va avea ca subiect „Bacteriile magnetice – tranziţia de la fizică la biologie”. Pe durata a 45 de minute vor efectua prezentări dr. Radu POPA de la Institutul Speologic şi Jet Propulsion Laboratory, dr. Ladislau VEKAS de la Institutul de Fluide Complexe şi dr. Marius-Ioan PISO de la Agenţia Spaţială Româna şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale. Sunt invitaţi oameni de ştiinţă şi factori de decizie în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.

După prezentări urmează discuţii şi un cocktail. Agenţia Spaţială Româna a ales ca subiect al seminarului un domeniu reprezentativ pentru tranziţia către mileniul al treilea, caracterizat de:
– noul aspect multidisciplinar al ştiinţei şi tehnologiei, accentuat în cazul de faţă de trecerea de la secolul 20 – dominat de fizică – la secolul 21 – probabil dominat de biologie;
– componentă de cercetări spaţiale, în special de exobiologie, data de descoperirea de bacterii magnetice pe meteoritul ALH 84001, descoperit în anul 1986 şi considerat a proveni de pe planeta Marte;
– convergentă dintre două domenii de cercetare avansată – fizică (fluidele magnetice) şi biologie (bacteriile magnetice)
– faptul că în ambele domenii exista în România experienţa şi expertiza la nivelul de vârf, fluidele magnetice sunt cercetate şi realizate începând cu 1978, iar bacterii de tipul celor magnetice au fost descoperite în Peştera Movila în anul 1992.
Meteoritul ALH 84001 a fost descoperit în anul 1984 în zona Allan Hills, Antartica. În 1986 au fost identificate în meteorit posibile urme de viaţă. Studii asupra originii meteoritului au presupus că acesta provine de pe planeta Marte. Urmele de viaţă descoperite pot să fie bacterii magnetice. Bacteriile magnetice au fost identificate în anul 1975. Aceste microorganisme conţin nanoparticule din materiale magnetice, pe care le generează singure. Bacterii magnetice exista în diferite zone şi medii terestre, în special în mâlul unor lacuri, inclusiv în zona Mangalia. Componenta magnetică este structurata în formă de magnetozomi – cristalite de magnetită acoperite cu o membrană. Dimensiunile unui magnetozom sunt de ordinul 10 … 100 nm (1 nm = o milionime de milimetru). Se pare că magnetozomii sunt utilizaţi de bacterii nu numai pentru orientare în medii anaerobe, dar şi pentru identificarea de resurse şi obţinerea de energie necesare metabolismului.
Fluidele magnetice au fost pentru prima oară dezvoltate de NAŞA în 1965 în vederea elaborării unui sistem de propulsie în condiţii de microgravitaţie. Fluidele magnetice sunt din punct de vedere macroscopic lichide care sunt atrase de magneţi în mod evident. Microscopic se compun dintr-o suspensie coloidală de particule din materiale magnetice (de exemplu magnetita) cu dimensiuni de ordinul 3 …20 nm. Suspensia este stabilă pe durata a zeci de ani şi mai mult. Aplicaţiile fluidelor magnetice sunt în general în domenii hitech, dar şi în etanşarea lagărelor de la hard disk-ul calculatoarelor sau în industria aerospaţială. În ultimii ani se dezvolta aplicaţii biomedicale dintre cele mai diverse.
Aplicaţiile existente şi întrevăzute ale acestor cercetări ştiinţifice se extind în multe domenii, principala caracteristica utilizată fiind posibilitatea de structura un mediu complex prin intermediul unor câmpuri magnetice, relativ uşor de produs în actuala era tehnologică.
Domeniile majore de utilizare sunt tehnicile aerospaţiale, industria chimică, medicamente, sensori, traductoare şi actuatoare, tehnica de calcul. Aplicaţiile viitoare ale fluidelor magnetice şi bacteriilor magnetice vizează, pe termen scurt, medicina şi biologia.
Pe termen lung se întrevede posibilitatea realizării unor structuri biofizice complexe care să se poată comporta inteligent şi care, din punct de vedere al explorărilor spaţiale, să înlocuiască astronauţii în misiunile spaţiale îndepărtate.