Consiliul ESA s-a reunit în iunie la Paris pentru a discuta planul de trecere la exploatarea viitoare a lansatorului Ariane 6. Ca urmare a progreselor realizate de Programul Ariane 6, Statele Participante [1], printre care se află și România, au decis finalizarea dezvoltării până la stadiul de capacitate operațională integrală și au convenit să finanțeze schemele de stimulare industrială asociate cu dezvoltarea lansatorului Ariane 6 și a motorului rachetă cu combustibil solid P120C.
Statele Participante s-au mai angajat să înceapă prima etapă a Programului de Tranziție la Ariane 6 și P120C. Acest program susține evoluția tehnologică de la racheta europeană Ariane 5 la Ariane 6.
Ariane 6 este lansatorul de nouă generație al Europei, menit să asigure Europei accesul la spațiul cosmic la un preț convenabil pentru utilizatorii instituționali. Racheta va opera în două configurații: Ariane 62 este echipată cu două motoare rachetă auxiliare pentru lansare, P120C, în timp ce Ariane 64 are patru. Zborul inaugural al Ariane 6 este programat să aibă loc la jumătatea anului 2020.
P120C este cel mai mare motor rachetă cu combustibil solid cu elementele constructive fabricate din fibră de carbon. Batonul de combustibil solid este construit dintr-un singur segment, cu o lungime de 13,5 m și un diametru de aproximativ 3,4 m, fiind cel mai mare baton de combustibil solid din istorie. Pentru zborul inaugural al Ariane 6 din 2020 vor fi utilizate două motoare rachetă.
Agenția Spațială Română (ROSA) a obținut participarea României la programul de dezvoltare a celei mai noi rachete europene, Ariane 6, la Consiliul Ministerial ESA din decembrie 2014. Prin prioritizarea participării României la acest program, ROSA a oferit industriei spațiale din România oportunitatea de a se înscrie în cursa contractelor de dezvoltare a componentelor lansatorilor europeni. Participarea României la dezvoltarea rachetei Ariane 6 contribuie la dezvoltare tehnologică, inovare și pregătire profesională în domenii de nișă, consolidând rolul pe care România îl joacă în strategia spațială europeană și mondială.
[1] Statele Participante sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, România, Spania, Suedia și Elveția.
Credit imagine: ESA-David Ducros