Agenția Spațială Română (ROSA) și Universitatea Politehnica București (UPB) au marcat joi, 18 iulie, aniversarea a 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună prin dezvelirea unei plăci dedicate misiunii Apollo 11. Evenimentul a avut loc la Universitatea Politehnica București, pe Esplanada Bibliotecii Centrale, cu participarea reprezentanților din partea Guvernului României, corpului diplomatic, mediului academic și de cercetare, industriei române și societății civile.
Au luat cuvântul Prof. Univ. Dr. Ing Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica București, Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), doamna Merry Miller, Consilier pentru Afaceri Publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, Dr. Ing. Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în cosmos și Conf. Dr. Ing. Octavian Thor Pleter, Decan al Facultății de Inginerie Aerospațială, UPB.
După alocuțiuni, a fost dezvelită placa aniversară care îi înfățișează pe cei trei membri ai echipajului misiunii Apollo 11: comandantul Neil Armstrong, Edwin Aldrin, pilot al modului lunar și Michael Collins, care a rămas în modulul de comandă, pe orbita lunară. Placa va rămâne expusă în campusul UPB, lângă Esplanada Bibliotecii Centrale.
Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care a pășit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11 de la Centrul Spațial Kennedy. Modul lunar a aselenizat la ora 20:17:40 UTC, în zona numită Mare Tranquillitatis. Neil Armstrong a coborât pe suprafața lunară șase ore și jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 600 milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”. Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună.
Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauți, ultimul dintre ei în anul 1972. Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaționali printre care și Agenția Spațială Europeană din care România face parte ca Stat Membru, își propune să schimbe acest lucru până în 2024. Aceasta este data planificată pentru aselenizarea misiunii Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului și prima femeie ce va păși pe satelitul natural al Pământului. Programul Artemis își propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezențe umane pe termen lung pe Lună și posibilitatea de exploatare comercială a Lunii, inclusiv prin zboruri private.
În acest context, România ar putea fi unul dintre partenerii importanți ai efortului internațional de explorare pașnică a spațiului, contribuția sa fiind deja una semnificativă. Din 2014, România este unul dintre membrii europeni implicați în programul Stației Spațiale Internaționale împreună cu parteneri precum Statele Unite, Canada, Rusia și Japonia. Una dintre specializările de nișă ale României este lansarea de nano-sateliți în formație de pe ISS, o zonă care va deveni din ce în ce mai importantă din punct de vedere comercial, datorită numeroaselor sale aplicații terestre și spațiale.
De asemenea, la Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Centrul de Competență Starwalker se dezvoltă tehnologii pentru evaluarea, antrenamentul și recuperarea psiho-neuro-motorie a astronauților, tehnologii care vor fi esențiale pentru misiuni cu echipaj uman pe Lună sau Marte.
O serie de evenimente aniversare adresate publicului larg au loc pe teritoriul țării noastre sub egida Uniunii Astronomice Internaționale. Cei interesați pot accesa un calendar al manifestărilor organizate de instituții de învățământ, asociații și cluburi independente aici.