Misiunile științifice de anvergură ale ESA pentru perioada 2035-2050 se vor concentra pe lunile planetelor gigantice ale Sistemului Solar, exoplanetele temperate sau ecosistemul galactic, și noi dovezi fizice legate de Universul timpuriu.
În martie 2019 a fost lansat un apel pentru idei pentru Voyage 2050, care a generat aproape 100 idei diverse și ambițioase, ulterior împărțite în categorii de teme științifice. Echipele pentru fiecare subiect formate din oameni de știință aflați la începutul carierei dintr-o gamă largă de domenii de expertiză în științele spațiale, au efectuat o primă evaluare a temelor, raportând concluziile lor unui comitet de știință superior. Acest comitet a fost însărcinat să recomande nu doar temele științifice pentru următoarele trei misiuni de clasă mare, după Jupiter Icy Moons Explorer, Athena și LISA, dar și să identifice potențialele teme pentru viitoare misiuni de clasă medie, și să recomande domenii de dezvoltare a tehnologiei pe termen lung, dincolo de scopul lui Voyage 2050. Temele științifice au fost selectate de Comitetului pentru Programul Științific al ESA în cadrul unei reuniuni pe 10 iunie 2021. Misiunile specifice vor fi selectate la momentul potrivit, atunci când ESA lansează cereri individuale pentru propunerea misiunilor.
Au fost identificate astfel primele trei priorități pentru viitoarele misiuni de clasă mare:
- Lunile planetelor uriașe
Investigarea potențialului de locuire a lumilor din Sistemul nostru Solar este esențială pentru a înțelege apariția vieții, și are o importanță deosebită în căutarea dincolo de Sistemul nostru Solar a planetelor asemănătoare cu Pământul. Având la bază moștenirea misiunii internaționale Cassini-Huygens către Saturn și misiunea Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) a ESA, o viitoare misiune cu instrumente avansate în afara Sistemului Solar s-ar putea concentra pe studiul legăturii dintre interioarele lumilor cu oceane și mediile lor de suprafață, încercând de asemenea să se caute posibile bio-semnături. Profilul misiunii ar putea include o unitate in situ, cum ar fi un modul de aterizare sau o dronă.
- De la exoplanetele temperate la Calea Lactee
Calea Lactee conține sute de milioane de stele și planete, precum și materie întunecată și materia interstelară, însă înțelegerea noastră a acestui ecosistem, piatra de temelie pentru înțelegerea funcționării galaxiilor în general, este limitată.
O înțelegere detaliată a istoriei formării Galaxiei noastre, inclusiv a „regiunilor ei ascunse”, este cheia care ne ajută să înțelegem galaxiile în general. În același timp, caracterizarea exoplanetelor temperate cu ajutorul mediului infraroșu pentru a înțelege mai bine dacă au condiții de suprafață cu adevărat locuibile, ar fi o descoperire remarcabilă.
- Noi misiuni de sondare a Universului timpuriu
Cum a început Universul? Cum s-au format și au evoluat primele structuri cosmice și găuri negre? Acestea sunt câteva întrebări din fizica fundamentală și astrofizică ce ar putea fi abordate prin intermediul misiunilor de descoperire a noi dovezi fizice, cum ar fi detectarea undelor gravitaționale cu precizie ridicată sau într-un nou registru spectral sau prin spectroscopie de înaltă precizie a fondului cosmic cu microunde – radiația relicvă rămas de la Big Bang. Această temă ar continua descoperirile revoluționare din misiunea Planck și rezultatele științifice așteptate de la LISA și ar valorifica progresele făcute în domeniul instrumentelor științifice, deschizând un potențial imens de descoperire. Vor fi necesare studii suplimentare și interacțiuni cu comunitatea științifică pentru definirea misiunii care abordează această temă.
Mai multe detalii aici.
Credit imagine: ESA / Science Office