Delegaţia României condusă de Dnul. Marius-Ioan Piso, Preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) și Dnul. Dumitru Prunariu (ROSA), din componența căreia au făcut parte și Dnul. Alexandru Badea (ROSA), Dnul. Dumitru Hasegan (Institutul de Ştiinţe Spaţiale), Dnul. Mirel Birlan (Institutul Astronomic al Academiei Române) și Dra. Oana Neagu (ROSA), ia parte la cea de-a 52-a sesiune a Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al Comitetului pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-Atmosferic (COPUOS), desfăşurată la Biroul Naţiunilor Unite de la Viena, Austria, în perioada 2-13 Februarie 2015.

În cadrul sesiunii de miercuri, 4 februarie, Dnul. Marius-Ioan Piso a ţinut un discurs cu privire la Programul Spaţial Naţional al României, implicarea României în ESA şi în programele spaţiale europene, eforturile făcute la nivel naţional pentru îmbunătăţirea educaţiei spaţiale şi sustenabilitatea pe termen lung a activităţilor spaţiale.

Dnul. Piso a anunţat că în septembrie 2014 Guvernul României a aprobat politica naţională privind cercetarea, dezvoltarea şi inovaţia pentru următorii şapte ani. În acest document-program, cercetarea, tehnologia şi dezvoltarea spațială sunt recunoscute drept o arie strategică importantă, cu rol de forţă motrice pentru alte domenii. În acelaşi timp, aceste domenii strategice au fost incluse, de asemenea, în strategia naţională a României în cadrul strategiei europene Orizont 2020, în care spațiul este considerat printre specializările “smart” ale țării.

Programul spaţial naţional conţine în prezent peste 60 de proiecte care acoperă toate ariile majore ale specializărilor spaţiale.

„Începând cu anul trecut, eforturile de cercetare s-au concentrat pe câteva centre de competență, printre acestea numărându-se: tehnologii pentru nano-sateliti, “big data” pentru aplicații spațiale, lansatoare orbitale mici, sprijinul zborului spaţial cu echipaj uman, generarea controlată de medii de radiații, studiul științific al atmosferei, aplicații spațiale pentru mediul marin și costier”, a declarat domnul Marius-Ioan Piso.

Oamenii de ştiinţă români, mediul academic şi industria au participat la proiecte ştiinţifice şi misiuni de explorare în desfăşurare şi la dezvoltarea altora noi, cum ar fi Euclid, ExoMars şi JUICE. Sub coordonarea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), România participă la un număr de 17 programe de importanță majoră ale ESA. Au fost întreprinse contribuții industriale semnificative pentru lansatoare, comunicații prin satelit și navigație, zbor de precizie în formaţie, tehnologii de observare a Pământului. Au fost dezvoltate aplicaţii în domeniul agriculturii inteligente, telemedicinii și managementului dezastrelor. Aplicaţii spațiale au fost elaborate de asemenea în cadrul Comisiei Europene, unde noul program Orizont 2020 finanţează dezvoltări aduse programului european Galileo GNSS și, de asemenea, dezvoltarea și lansarea sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus.

În continuare, dnul. Piso a anunţat că România s-a alăturat recent grupului de țări care susțin direct Stația Spațială Internațională, în timp ce industria românească este implicată în dezvoltarea noii rachete europene Ariane 6.

Dnul. Marius-Ioan Piso a reamintit progresele României în domenii cum ar fi monitorizarea dezastrelor naturale, meteorologie spațială, programe de monitorizare a posibilelor amenințări din spațiu, detectarea obiectelor aflate în apropierea Pământului, observarea Pământului.

“Un progres semnificativ s-a făcut prin lansarea cu succes şi utilizarea satelitului radar european Sentinel-1, din cadrul programului COPERNICUS de Observare a Pământului. România a participat atât la programul spaţial ESA, cât şi la programul Uniunii Europene cu privire la aplicații terestre şi ne bucurăm că Sentinel-1 a făcut deja prima scanare completă deasupra României”, a adăugat dnul. Piso.

În domeniul NEO (Near Earth Object), dnul. Piso a menţionat în particular progresul tehnic obținut în construirea coronografului solar pentru misiunea ESA PROBA-3, precum și participarea oamenilor de știință și a inginerilor români în primele faze ale definirii unei noi misiuni internaționale ESA/NASA, AIDA, dedicată evaluării modificărilor de orbită a unui asteroid în urma unui impact. Un tandem de doi nano sateliți numiţi RoBiSAT este, de asemenea, dezvoltat în prezent la Institutul de Ştiinţe Spaţiale pentru misiunea QB50 pentru măsurarea variațiilor de compoziție ale atmosferei superioare.

Dr. Piso a subliniat importanța investițiilor în domeniul NEO, menționând, de asemenea, meteoroidul de dimensiuni relativ mari, care a explodat deasupra teritoriului României pe 7 ianuarie 2015. În timpul unei sesiuni diferite, un alt membru al delegației române, Dr. Mirel Birlan a ţinut o prezentare specială pe tema acestui bolid observat deasupra României, oferind rezultate din datele culese.

În cele din urmă, președintele Agenției Spațiale Române a vorbit despre eforturile educaționale și de popularizare întreprinse la nivel național pentru a atrage tânăra generație către spațiu și pentru a ajuta la pregătirea specialiștilor în domeniu. În colaborare cu ESA, Agenția Spațială Română (ROSA) a lansat ESERO România, Oficiul European de Resurse pentru Educație Spaţială. Activitatea acestuia se concentrează pe sistemul formal de educație, utilizarea spațiului ca un context pentru a spori și sprijini predarea și învățarea materiilor Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM).

„Ştiinţa și explorarea joacă un rol critic în definirea și dezvoltarea de noi tehnologii care conduc la infrastructuri și sisteme generatoare de aplicații și servicii utile. Sunt sigur că recunoaștem cu toţii faptul că spațiul a devenit astăzi un factor major pentru dezvoltarea omenirii la scară globală și că explorarea spațiului este o componentă avansată în cadrul acestui proces, sintetizând cele mai bune tehnologii și abilități și cei mai bine pregătiți oameni pentru a oferi instrumentele necesare progresului rasei umane în Univers”, a concluzionat dnul. Piso.

Agenda completă a zilei de miercuri, 4 februarie, este disponibilă aici.

Mai multe detalii despre cea de-a 52-a sesiune a Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al COPUOS sunt disponibile aici.

Credit imagine: ROSA