Lansatorul uşor al Europei, Vega, îşi face intrarea pe piaţa comercială cu un istoric fără cusur și un set impresionant de capacități potrivite pentru o gamă largă de misiuni. Vega a obținut cel de-al şaselea succes odată cu lansarea sondei Lisa Pathfinder a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) la începutul acestei luni, după ce trimisese deja pe orbită sarcini utile de observare a Pământului, de inginerie spațială și explorare.
Operatorul Arianespace a preluat acum întreaga responsabilitate pentru exploatarea comercială a lansatorului Vega la aeroportul spaţial al Europei din Kourou, Guyana Franceză.
Încrederea în capacităţile Vega este atât de mare pe piaţă, încât nouă din cele zece vehicule comandate de Arianespace de la prim contractor-ul ELV în noiembrie 2013 sunt deja alocate clienţilor.
În 2016, Vega este programată să lanseze o misiune dublă în care va transporta un satelit de imagistică peruan, PeruSat-1, și patru sarcini utile pentru Skybox Imaging. Satelitul Turciei de observare a Pământului, Göktürk-1, este de asemenea, planificat să fie lansat înainte de sfârșitul anului.
Vega este lansatorul ideal pentru sarcini utile științifice şi de observare a Pământului mici, de 300-2500 kg, care operează pe orbite polare și pe orbita joasă a Pământului, însă în timpul etapei de validare a reuşit mult mai mult decât atât.
În urma debutului rachetei Vega, în februarie 2012, programul Vega Research and Technology Accompaniment al ESA, sau Verta, a demonstrat o serie de capabilități și flexibilitate.
În mai 2013 Vega a trimis trei sarcini utile pe două orbite diferite, misiune care a presupus o schimbare de înclinație. Dispensatorul Vespa poate transporta un satelit principal de 1000 kg în partea de sus și fie o sarcină utilă secundară de 600 kg în conul interior, fie mai multe sarcini utile auxiliare cu greutate totală de 600 kg distribuite pe o platformă.
Minisatelitul de observare a Pământului Proba-V al ESA a fost montat pe partea superioară a Vespa, care a găzduit doi pasageri în interior, ESTCube 1 şi VNREDSat-1A – prima sarcină utilă comercială a lansatorului Vega.
O aprindere finală a celei de-a patra trepte a rachetei Vega a demonstrat, de asemenea, capacitatea sa de a se abate de la orbită pentru a reduce amenințarea deşeurilor spaţiale.
În februarie 2015 Vega a lansat vehiculul IXV pentru a testa reintrarea autonomă în atmosferă având în vedere transportul spațial în viitor. În locul rutei polare utilizate în misiuni anterioare Vega, IXV a necesitat o traiectorie ecuatorială suborbitală pentru a permite aterizarea în Oceanul Pacific după 100 de minute de zbor.
Cu o greutate de aproape două tone, IXV s-a apropiat de capacitatea maximă a lansatorului Vega și a preluat cea mai mare parte a spațiului din interiorul carenajului de protecție.
Odată cu finalizarea programului Verta, programul ESA Launchers Exploitation Accompaniment Programme, sau LEAP, se va asigura că Vega va rămâne operațională și că îmbunătățiri suplimentare vor reduce costurile serviciului de lansare.
O îmbunătăţire care se află în studiu este un lansator Vespa mai mic, pretabil pentru a transporta micro- şi nanosateliti de 1-50 kg, pentru ca serviciul sa fie rentabil pe această piață emergentă.
La reuniunea ministerială a ESA din decembrie 2014 statele membre au convenit să înceapă dezvoltarea unui lansator mai puternic Vega C, care este aşteptat să îşi facă debutul în 2018. Deoarece acest lansator are dezvoltarea motorului din prima etapă în comun cu Ariane 6, acest lucru va însemna costuri mai mici în cadrul programului – unul dintre obiectivele principale.
Credit imagine: ESA/Stephane Corvaja