Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

România este cunoscută ca una dintre țările cu tradiție aerospațială și care posedă calitațile necesare pentru sprijinirea eforturilor în această direcție, pe parcursul timpului cercetătorii români contribuind la peste 30 de misiuni spațiale științifice și tehnologice. 

De-a lungul istoriei s-au remarcat personalități cum sunt: 

  • Conrad Haas — constructorul rachetei cu mai multe trepte cu stabilizatoare delta, Sibiu, 1529.
  • Aurel Vlaicu — primul român inginer în aeronautică 
  • Traian Vuia — proiectantul și constructorul primului aparat autonom de zbor în 1906 
  • Henri Coandă — proiectantul și constructorul primului avion cu reacție în 1910
  • Hermann Oberth — proiectantul primelor rachete și "părintele navigației spațiale"
  • Elie Carafoli — contribuții importante în aerodinamică și științe spațiale, președintele International Astronautical Federation (IAF) în 1968-1970. 

În anul 1968 s-a înființat Comisia Interministerială CRAS — „Comisia Română pentru Activităţi Spaţiale”, al cărei scop era de a coordona dezvoltarea activităţilor spațiale la nivel naţional. Formarea comisiei venea în contextul elaborării la nivel internațional a Programului Intercosmos în 1967, prin care mai multe țări s-au consultat în vederea stabilirii unor colaborări pentru explorarea spațiului cosmic.

Comisia avea drept misiune să elaboreze planurile de viitor pentru cercetarea spaţială din România şi să finanțeze inițiative în această direcție. Activitatea sa se concentra asupra unor domenii precum fizică, medicină, biologie, comunicaţii, meteorologie şi teledetecţie. Componența CRAS era formată din reprezentanţi ai ministerelor interesate de cercetarea ştiinţifică, utilizarea spaţiului extra-atmosferic în scopuri pașnice și dezvoltarea tehnologiilor spaţiale, precum şi din specialişti din institute de cercetare şi din învăţământul superior.

În perioada 1965 - 1991, cercetătorii români, alături de cei din ţări central şi est europene, au fost implicaţi în „Programul INTERCOSMOS”. Primul experiment spaţial cu participare românească a fost realizat în anul 1972, la bordul satelitului artificial INTERKOSMOS 6. Doi ani mai târziu, un alt experiment românesc era trimis pe orbita circumterestră la bordul satelitului COSMOS 690, urmat în 1978 de un alt experiment la bordul satelitului INTERKOSMOS 18. Fiecare dintre aceste experimente a deschis noi direcţii de cercetare în Romania, care aveau să fie consolidate ulterior.

România are de asemenea experiență în domeniul aplicațiilor spațiale: începând cu anul 1977 este operațională stația Intelsat Cheia cu două antene cu diametrul de 32 m; aplicații ale teledetecției și tehnologiei GPS sunt folosite în industria petrolieră, agricultură, mediu, cartografia și utilizarea terenurilor.

Pe 14 mai 1981 România trimitea primul cosmonaut în spațiu, fiind a 11-a țară din lume care reușea acest lucru. Dumitru-Dorin Prunariu a efectuat experimente în mare parte româneşti în spaţiul cosmic, realizate fie doar de cercetători români, fie în colaborare cu cercetători din alte ţări.

Până la zborul cosmic al lui Dumitru-Dorin Prunariu, România reușise să trimită un număr de 17 echipamente şi aparate în spaţiul cosmic la bordul rachetelor din Programul Intercosmos.

Comisia Română pentru Activităţi Spaţiale se ocupa şi de încheierea de acorduri internaţionale. România a fost printre primele state est-europene care a semnat colaborări cu NASA, în anii ’70, preluând şi prelucrând imagini de la sateliţii americani. România avea, de asemenea, acorduri şi cu ţări din vestul Europei, precum acordul cu Franţa, prin care specialiştii români au fost trimiși la Toulouse pentru a se pregăti în domeniul teledetecţiei satelitare.

Înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Romane şi acordurile cu ESA

Începând cu anul 1991, coordonarea activităţilor spaţiale din România și colaborarea mai strânsă în programe spațiale europene și mondiale se realizează datorită înființării Agenției Spațiale Române (ROSA), în cadrul Ministerului Educaţiei şi Tehnologiei, care in 1995 a fost reorganizată ca instituție publică finanțată integral din venituri proprii, funcționȃnd conform Hotărârii Guvernului României nr. 923/20.11.1995 și a actelor ulterioare în sistemul Ministerului Educației și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională Pentru Cercetare Științifică și Inovare (A.N.C.S.I.).

În calitate de instituţie guvernamentală, ROSA a încheiat acorduri internaţionale în numele Guvernului României. Primul acord dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind cooperarea spaţială în scopuri paşnice a fost semnat la Paris pe 11 decembrie 1992 şi ratificat prin Legea Nr. 40/1993, moment care a deschis calea pentru participarea românească la mai multe proiecte de cercetare, împreună cu alte ţări europene. A urmat în 1999 Acordul România - ESA privind cooperarea pentru exploatarea şi utilizarea paşnică a spaţiului cosmic, eveniment care a intensificat oportunitățile de colaborare între comunitatea industrială din România și ESA.

În luna februarie 2006 s-a semnat aderarea României la Programul pentru Ţările Europene Colaboratoare (Programme for European Cooperating States – PECS) al ESA, iar începând cu anul 2007 România a contribuit la bugetul ESA în calitate de Stat European Cooperant, statut ratificat prin Legea nr. 1/2007.

Legea nr. 1/2007 pentru ratificarea Acordului de cooperare stat european cooperant dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană, semnat la Bucureşti la 17 februarie 2006

Art. 2. 1 Contribuţia financiară a Guvernului României în perioada 2007-2011 este de 10 milioane euro, respectiv 2 milioane euro anual, şi va fi suportată în întregime din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, începând cu anul bugetar 2007.

În urma aderării la ESA PECS, România a derulat următoarele proiecte:

  • ROKEO - Romanian Centered Knowledge Earth Observation
  • LEOWorks - Image processing/GIS software for educational purposes
  • ECSTRA - Energy Conversion and Transfer in the Solar Wind – Magnetosphere – Ionosphere System (in cadrul misiunii CLUSTER a Agentiei Spatiale Europene)
  • Planck-LFI_SED - Scientific exploitation of the Planck-LFI data (in cadrul misiunii PLANCK)
  • CFS - Growth and survival of coloured fungi in space (in cadrul ISS SURE)
  • KEEV - Kinetic and Experimental investigation of the Earth's and Venus's plasma layers (in cadrul misiunii VENUS EXPRESS)
  • RoSpaceGRID - Romanian GRID middleware repository for Space Science Applications (in cadrul ESA-Grid)
  • CoRoT - Romanian participation to the CoRoT mission
  • ICRF - Improving relative positions of reference stars around ICRF radio-sources (in cadrul misiunii GAIA)
  • SOHO - Romanian contributions to the Sun-Heliosphere Studies (in cadrul misiunii SOHO)

Planck
Soho
Gaia
Herschel

Începând cu 22 decembrie 2011, România a devenit cel de-al 19-lea Stat Membru al Agenţiei Spaţiale Europene, ca urmare a Legii nr. 262/2011 (17.12.2011) pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011.

Legea nr. 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene

Art. 6
(1) În vederea creşterii competitivităţii entităţilor de cercetare, industriale şi academice pentru participarea la activităţile ESA, inclusiv activităţile de precalificare şi adaptare la cerinţele ESA, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică va iniţia şi finanţa pentru perioada 2011-2019 un Program de Cercetare - Dezvoltare-Inovare (CDI).
(2) Managementul Programului de CDI menţionat la alin. (1) va fi asigurat de ROSA pe bază de contract de finanţare multianual, încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în condiţiile legii.

O etapă importantă în procesul de aderare a constat în desfăşurarea unui audit tehnologic asupra entităţilor relevante din România (institute, centre de cercetare, companii industriale şi IMM-uri) care deţin capabilităţi tehnologice spaţiale. Auditul a fost realizat de ESA, pornind de la un eşantion de 130 de entităţi, pentru 50 dintre acestea organizându-se vizite tehnice şi interviuri.

Statutul de Stat Membru cu drepturi depline al Agenţiei Spaţiale Europene a permis accesul organizaţiilor din România, în aceeaşi măsură cu cele din ţările membre ESA, la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie şi deschiderea unei pieţe de tehnologie avansată. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA facilitează dezvoltarea aplicaţiilor spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor, telemedicină. De asemenea, proprietatea intelectuală este menţinută la nivel naţional, cu rol important în stabilitatea competenţei în ţară.

Alături de programele obligatorii fiecare Stat Membru ESA se poate implica în anumite programe opţionale în funcţie de interesele naţionale. În baza evaluării capacităţii şi potenţialului pentru activităţi spaţiale, Agenţia Spaţială Romană (ROSA) a prioritizat participarea României la următoarele Programe Opţionale ESA:

  • Lansatoare, programul care asigură accesul independent la spaţiu al Europei (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Programul Galileo, sistemul global de navigaţie prin satelit al Europei (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Observarea Pământului, programul care ajută Europa să înţeleagă sistemul de funcţionare a Pământului şi a proceselor sale, în special în contextul schimbărilor globale (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Zborul uman în spaţiu şi explorare robotică, program care permite Europei să se implice în dezvoltarea de infrastructuri spaţiale şi să dezvolte şi testeze tehnologii necesare explorării spaţiale dincolo de orbita Pământului (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Telecomunicaţii şi aplicaţii integrate, program care asigură viitorul Europei pe piaţa satcom la nivel mondial şi transformă cercetarea în aplicaţii comerciale (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Programe de securitate, prin care Europa îşi dezvoltă capacitatea de a urmări în mod independent obiectele şi fenomenele naturale, care ar putea afecta sateliţi în orbita sau infrastructura de pe Pământ (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Tehnologie, un program prin care se dezvoltă noi tehnologii pentru o gamă largă de programe spaţiale şi care sprijină astfel competitivitatea industrială (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)
  • Suport Ştiinţific, un program care sprijină dezvoltarea industrială a instrumentelor ştiinţifice sau a experimentelor propuse de institute sau universităţi şi selectate de ESA (mai multe detalii despre acest program sunt disponibile aici)

În urma Consiliului Ministerial ESA din 2 decembrie 2014, România s-a alăturat programelor opţionale cu privire la exploatarea Staţiei Spaţiale Internaţionale şi la dezvoltarea celei mai noi rachete europene, Ariane 6.

Ca urmare a aderării la ESA, a urmat decizia Preşedintelui A.N.C.S. nr. 9031/2012 – pentru aprobarea programului de Cercetare - Dezvoltare- Inovare STAR — Tehnologie Spațială și Cercetare Avansată, instrumentul prin care Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (în prezent Ministerul Educației Naționale) - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) asigură, prin Agenţia Spaţială Română (ROSA) în calitate de organizaţie conducătoare a programului, suportul la nivel naţional pentru implementarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), privind aderarea României la Convenţia ESA.

Programul STAR, care are un buget de 384.180.000 lei pentru perioada 2012-2019, cuprinde trei subprograme: S1 - Cercetare, S2 - Infrastructura şi S3 - Suport. Până în prezent a fost încheiată competiţia C1 (2012 - Proiecte de tip CDI şi Proiecte Prioritare ) şi sunt în desfăşurare proiecte finanante ca urmare a competiţiei C2 (2013 - proiecte de tip CDI şi Proiecte de tip Centre de Competență în Tehnologii Spațiale).

În urma programului STAR condus de Agenția Spațială Română, în România s-a reuşit adaptarea la cerinţele ESA a entităţilor din cercetare, industrie, operatori, comunitatea ştiinţifică, precum şi crearea de noi entităţi de cercetare, industriale, şi în domeniul tehnologiilor spaţiale. De asemenea, dezvoltarea elementelor necesare sustenabilităţii activităţilor spaţiale la nivel naţional pe termen mediu şi lung - unul din obiectivele principale avute în vedere - a fost atins cu succes.

Modalităţi de accesare a fondurilor ESA

Pentru participarea la programele ESA, există două modalităţi prin care firmele romaneşti pot accesa fonduri ale Agenţiei Spaţiale Europene: Schema de Stimulare a Industriei Romane (the Romanian Industry Incentive Scheme) şi Invitaţiile de participare la licitaţii (ITT - Invitation to tender).

Schema de Stimulare a Industriei Române (the Romanian Industry Incentive Scheme) se adresează doar companiilor româneşti (inclusiv IMM-uri), organizaţiilor de cercetare şi academice. Acest program are ca scop sprijinirea implicării României în activităţile obligatorii ESA şi în programele operaţionale, iar până în prezent au avut loc:

  • mai 2012 - Primul apel pentru propuneri din cadrul inițiativei Agenției Spațiale Europene de încurajare a participării industriei din România
  • mai 2013 - Cel de-al doilea apel pentru propuneri din cadrul inițiativei Agenției Spațiale Europene de încurajare a participării industriei din România
  • noiembrie 2014 - Cel de-al treilea apel pentru propuneri din cadrul inițiativei Agenției Spațiale Europene de încurajare a participării industriei din România

Invitaţiile de participare la licitiatie (ITT - Invitation to tender) sunt predominant competitive, iar câştigătorii lor nu trebuie doar să fie familiarizaţi cu practicile şi procedurile ESA, ci şi să fie capabili de a pregăti propuneri competitive şi să dispună de resurse pentru a-şi susţine activităţile incluse în propuneri. Agenția Spațială Română organizează frecvent traininguri cu reprezentați ESA în vederea pregătirii organizațiilor din România pentru licitații ESA, precum și sesiuni de informare cu privire la programele ESA în care este implicată România.

Ca regulă fundamentală, participarea la ITT-uri este deschisă tuturor operatorilor economici (termen care include, de asemenea, institute, universități etc.) din statele membre ESA sau statele membre asociate.

Invitațiile la licitație (ITT) vor conţine informații precise cu privire la normele de participare şi sunt disponibile on-line prin intermediul sistemului EMITS.

Domeniul spaţial la momentul actual în România

Dezvoltarea industriei aeronautice din România include în prezent producția, bazată pe proiecte proprii și sub licență, a mai mult de 20 de tipuri de avioane de transport, elicoptere, avioane medium-courier de pasageri și avioane ușoare.

De asemenea, este dezvoltat și sectorul aplicațiilor comerciale ale tehnologiilor aerospațiale, care cuprinde printre altele comunicațiile spațiale, aplicațiile teledetecției GIS, poziționare și navigație, sistemul de informare globală.

Administrația publică împreună cu entități private din România sprijină activitățile spațiale ca element important și necesar în dezvoltarea socială.

Surse: Astronautica, nr. 2/2007