Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

Cum pot participa organizațiile din România la programele ESA? Subiectul unui InfoDay organizat de ROSA

29 Iulie 2022

Agenția Spațială Română (ROSA), cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, a organizat joi, 28 iulie 2022 un InfoDay privind modul în care entitățile din România pot participa la programele Agenției Spațiale Europene (ESA). Întâlnirea a avut loc la Institutul Național de Statistică – INS. În prima parte a evenimentului au luat cuvântul Dl. Sebastian Burduja, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso. În a doua parte, participanții au putut adresa întrebări.

Datorită statutului României de Stat Membru al ESA, organizațiile din România pot participa la licitațiile organizate de ESA după un set strict de regul proprii ESA și valabile pentru toate statele membre. Pentru a veni în sprijinul organizațiilor din România care doresc să participe la astfel de licitații, ROSA a organizat o nouă ediție InfoDay, pentru diseminarea de informații legate de procesul de licitație al ESA și de programele Agenției Spațiale Europene la care România contribuie.

Evenimentul s-a adresat atât reprezentanților organizațiilor din România — industrie, IMM-uri, institute de cercetare, universități — care sunt interesate să desfășoare activități în programele ESA cât și reprezentanților mass-media și publicului larg interesat.

În prima parte a evenimentului au luat cuvântul Dl. Sebastian Burduja, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso. În a doua parte, participanții au putut adresa întrebări.

Sebastian Burduja a reamintit faptul că România are o datorie către ESA care a dus la suspendarea dreptului de vot al țării noastre în consiliul ESA încă din 2018. În noiembrie 2022, statele membre ESA se vor întruni în cadrul Consiliului ministerial, pentru a decide activitatea ESA pe următorii trei ani, ministrul Burduja considerând că este esențial ca România să achite suma minimă de 63 de milioane de euro pentru a putea participa la acest exercițiu.

“De ce consider ca e un subiect important? În primul rând pentru că avem o contribuție a României la acest domeniul aerospațial recunoscută internațional. Am asistat cu toții recent cu emoție pozitivă la lansarea rachetei Vega-C, unde România a fost prezentă — am văzut cu toții tricolorul de pe Vega-C și cred că este un motiv de mândrie națională, nu doar pentru că tricolorul a fost prezent acolo și pentru că am avut o contribuție importantă la această realizare”, a declarat Ministrul Burduja.

“Apoi vorbim despre un domeniul de specializare inteligentă - cel aerospațial. România, în baza unui proces participativ, a definit 6 zone de specializare inteligentă, astfel că domeniul aerospațial este unul de interes strategic pentru economia românească și pentru viitorul României.

În al treilea rand, vorbim despre fonduri pentru investiții care au un factor de multiplicare mare. La fiecare leu investit în economie discutăm despre un factor de la 4 până la 12-14 de multiplicare.

În contextul crizelor de la nivel european și global (...), este ușor de anticipat că ne vom confrunta cu argumente care spun că nu ne permitem să cheltuim în cercetare. Un ban direcționat spre cercetare inovare nu este însă o cheltuială, ci este o investiție în viitorul acestei țări și al economiei acestei țări. Alte state foarte înțelepte au ales să aloce câte 3-4% din PIB către cercetare, noi suntem la 0,17%.

Am un angajament deplin ca ministru al cercetării, inovării și digitalizării de a promova împreună investiția în viitor, deci investiția în cercetare, îndeplinirea angajamentelor și respectarea promisiunilor României în fața organismelor și partenerilor internaționali și, nu în ultimul rând, încurajarea excelenței în tot sistemul de cercetare”, a concluzionat Ministrul Burduja.

Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, a susținut apoi o prezentare în care a adresat cele mai frecvente întrebări și neclarități cu privire la modul în care organizațiile din România pot participa la programele ESA, care este rolul ROSA și cum funcționează ESA.

Redăm mai jos unele dintre întrebările la care Președintele ROSA a oferit clarificări, precum și alte întrebări frecvente.

Cum este guvernată ESA?

ESA este guvernată de Consiliu. Consiliul se întrunește de regulă trimestrial la nivel de delegați ai statelor membre. Miniștrii responsabili cu cercetarea se întrunesc o dată la 3-4 ani pentru a defini programele și resursele ESA pe următoarea perioadă. Fiecare stat are un vot în Consiliu, indiferent de mărimea statului sau a contribuției financiare.

Cum sunt definite relațiile România-ESA?

Începând cu 22 decembrie 2011, România a devenit cel de-al 19-lea stat membru cu drepturi depline al Agenţiei Spaţiale Europene. Legea 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, definește relația dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA). Acesta a fost semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011.

Ce responsabilități are ROSA?

Agenţia Spaţială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului (Articolul 4) în toate aspectele, mai puțin cel financiar. ROSA nu gestionează bugetul României la ESA.

Cine are responsabilitatea bugetului alocat cooperării dintre România și ESA?

Începând cu anul 2011, contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în limita prevederilor bugetare aprobate. (Articolul 5 punctul 1).

Care este valoarea contribuției la ESA?

La nivelul anului 2011, contribuţia financiară a României în calitate de stat membru este de 5,7 milioane euro, reprezentând participarea entităţilor din România la programele obligatorii ale ESA, la care se adaugă plata specială de aderare în valoare de 3,6 milioane euro (conform art. 3 din Acord) - echivalentul în lei la cursul Băncii Naţionale a României din data efectuării plăţii. Plata contribuţiei obligatorii începând cu anul 2012 se efectuează anual, valoarea fiind ajustată în conformitate cu metodologia aplicată statelor membre, prevăzută la art. XIII pct. 1 din Convenţia ESA. (Articolul 5 punctul 2)

Contribuţia financiară pentru programele opţionale ale ESA, calculată conform art. XIII pct. 2 din Convenţia ESA, va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului. (Articolul 5 Punctul 3)

Ce programe are ESA?

ESA are două tipuri de activități: obligatorii și opționale. Programele desfășurate ca activități obligatorii țin de activitățile de bază ale ESA. Toate statele membre contribuie la aceste programe. Programele opționale sunt de interes doar pentru anumite state membre, care au libertatea să aleagă la care doresc să participe.

Cine și cum hotărăște care sunt programele opționale în care România se implică?

Participarea se stabilește în funcție de strategia națională, capacitatea de realizare, posibilitatea de a fi inclus într-un anumit program, prioritatea și oportunitatea științifică și industrială, eficiența cost - rezultat. Pregătirea participării se face în comitetele de program și în grupurile de lucru special constituite, de regula cu 9 - 12 luni înainte de Consiliul la nivel ministerial, unde programele și nivelul contribuțiilor fiecărui stat sunt discutate și aprobate de miniștri, în cazul României de ministrul responsabil cu cercetarea, la recomandarea ROSA.

La ce programe ESA participă România?

  • Programul Științific
  • Centrul Spațial Kourou, Guyana Franceză
  • Romanian Industry Incentive Scheme (RIIS)
  • Programul pentru Observarea Terrei (EOP)
  • Programul pentru Explorarea cu Echipaj Uman și Explorare Robotică (HRE)
  • Programul pentru Navigație (NAV)
  • Programul pentru Sisteme de Transport Spațial (STS)
  • Programul pentru Telecomunicații și Aplicații Integrate (TIA)
  • Programul Tehnologic (TEC)
  • Programul pentru Space Situational Awarness (SSA)

Cum se lucrează cu ESA?

  • Un obiectiv dintr-un program este detaliat în componente (WBS – Work Breakdown Structure)
  • După aprobarea de către comitete, obiectivul / componentele sunt scoase la licitație
  • La licitații (ITT – Invitation To Tender, 250 – 300 anual) pot participa numai entități din statele participante la respectivul program
  • Ofertele sunt evaluate de ESA Tender Evaluation Board (TEB) și rezultatele aprobate intern în ESA
  • Cu entitățile câștigătoare se încheie contracte comerciale (fixed term – fixed price de obicei)
  • Rezultatul activității respective este componenta stabilită prin WBS
  • Toate fondurile ESA se derulează prin acest mechanism
  • Statele membre intervin – prin delegați – în comitetele de program
  • Prin comitetul de Politica Industrială se efectuează și reglajul achizițiilor în vederea respectării regulilor de fair – return

Unde se publică licitațiile ESA?

Licitațiile ESA pot fi accesate aici.

Cine poate răspunde licitațiilor ESA?

Acele organizații care s-au înscris în portalul ESA și au fost validate de ESA. Aceste organizații pot participa doar la licitațiile desfășurate pe programele la care statul membru de care aparțin contribuie.

În cazul României, organizațiile din România înscrise în portalul ESA pot participa la licitațiile ESA din programele opționale la care România participă.

Ce înțelege ESA prin “organizație din România”?

Conform auditului ESA de naționalitate, o entitate juridică, stabilită în România, care are angajați de naționalitate română, unde deciziile se iau în România iar proprietatea intelectuală rămâne în România.

Care este natura contractelor ESA?

Contractele ESA sunt contracte comerciale, nu sunt contracte de finanțare.

Începând cu 22 decembrie 2011, România a devenit cel de-al 19-lea stat membru cu drepturi depline al Agenţiei Spaţiale Europene. (Legea nr. 262/2011). Statutul de stat membru cu drepturi depline al Agenţiei Spaţiale Europene permite accesul organizaţiilor din România, în aceeaşi măsură cu cele din ţările membre ESA, la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie şi deschiderea unei pieţe de înaltă tehnologie. Proprietatea intelectuală este menţinută la nivel naţional, cu rol important în stabilitatea competenţei în ţară. Contribuția României reprezintă 1,16% din bugetul ESA, variind între 30 și 55 Meuro. Factorul de multiplicare socio-economic este de la 4 pănă la 15 euro pentru 1 euro investit. 289 de organizații din România sunt în prezent acceptate spre contractare la ESA, dintre care 100 au contracte în derulare. Aproximativ 1100 de specialiști (echivalent normă întreagă) lucrează în România pe contracte cu ESA. 

2022 07 InfoDay Report Image A

2022 07 InfoDay Report Image B

Credit imagini: ROSA