Search

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

11 ani de colaborare strategică România - Agenția Spațială Europeană

on 25 May 2022

Poziția României în rândul națiunilor cu impact în domeniul spațial se bazează deopotrivă pe expertiza acumulată în 50 de ani de activități de explorare spațială și pe conectarea permanentă la cele mai avansate inițiative din acest sector. Întreaga comunitate românească activă în sectorul spațial este integrată în prezent în numeroase organizații și programe internaționale din acest domeniu, însă un loc privilegiat este asigurat de colaborarea apropiată cu Agenția Spațială Europeană (ESA).

La începutul anului s-au împlinit 11 ani de la semnarea Acordului dintre Guvernul României și ESA, document care a marcat aderarea țării noastre la acest organism, devenind astfel al 19-lea stat membru cu drepturi depline ESA. În calitate de entitate care coordonează programul spațial național, Agenția Spațială Română (ROSA) reprezintă România în cadrul relației cu ESA, pornind încă de la acordul de cooperare încheiat în 1992, care a deschis calea pentru participarea specialiștilor români în proiecte europene de cercetare-dezvoltare spațială de mare anvergură. Dr. fiz. Marius-Ioan Piso (foto), președinte și director executiv ROSA, subliniază câteva dintre oportunitățile deschise de apartenența noastră la comunitatea ESA și conturează potențialul domeniului spațial de a susține creșterea economică, dezvoltarea unor competențe avansate și afirmarea României drept un actor de încredere în această arie de înaltă specializare.

În avanpremiera evenimentelor organizate de ROSA pentru marcarea celor 11 ani de la aderarea României la ESA, dr. fiz. Marius-Ioan Piso oferă o perspectivă asupra impactului generat de apartenența la ESA pe mai multe paliere ale activităților naționale în domeniul spațial, de la participarea la misiuni de cercetare până la implicarea companiilor românești în producția și dezvoltarea de componente specializate. Accesul deplin la facilitățile ESA, la resursele vaste ale organizației europene, nu doar în direcția tehnologică și științifică, ci și în segmentul dezvoltării abilităților profesionale ale specialiștilor, a demonstrat competitivitatea la nivel european a patrimoniului nostru tehnic, științific și uman.

Momentul aniversar este întâmpinat cu încrederea că soluționarea aspectelor legate de contribuția României la bugetul ESA va confirma și întări angajamentul nostru în inițiativele spațiale europene și poziția de lider regional în domeniu. De asemenea, în contextul geopolitic actual, organizarea evenimentelor dedicate sărbătoririi statutului României de membru ESA în paralel cu ediția din acest an a expoziției internaționale „Black Sea Defence, Aerospace and Security” subliniază rolul strategic al sectorului spațial în abordarea pe termen lung a priorităților de siguranță națională.

Care este imaginea de ansamblu a cercetării și industriei spațiale românești din perspectiva colaborării cu ESA? Cum ne poziționăm astăzi în raport cu așteptările formulate în urmă cu 11 ani, în momentul aderării României la ESA?

Un indicator foarte clar este reprezentat de reușita de a fi format o masă critică de circa 2.000 de specialiști români în domeniul cercetării și industriei spațiale. Este o comunitate dinamică, implicată în proiectele ESA, care a demonstrat convingător că poate îndeplini exigențele și standardele înalte de calitate impuse de cea mai importantă organizație spațială de pe continentul european. Am creat un ecosistem național de entități din cercetare, din mediul academic și economic, care participă la atingerea unor obiective concrete, cuantificabile, cu rezultate la nivelul programului spațial european. Registrul de contractori auditați ESA, care trec printr-un proces extrem de riguros de acreditare, include nu mai puțin de 250 de unități din România, care pot astfel să participe la licitațiile organizate de ESA. Doar ca exemplu, anul trecut au fost aproximativ 260 de licitații deschise de agenția europeană pentru contractorii autorizați.

Altfel, spectrul activităților pe care le desfășurăm sub egida ESA este foarte divers. Participăm la programe științifice, cum este misiunea JUICE spre Jupiter, și suntem implicați în partea de explorare, de la misiuni care vizează Luna și planeta Marte până la operațiuni legate de Stația Spațială Internațională. Avem o experiență vastă în programe cu aplicabilitate concretă, cum este cel de observare și monitorizare a Terrei, Programul Copernicus, datele satelitare fiind procesate în România pe baza acordului Sentinel Collaborative Ground Segment Cooperation. Contribuim la elaborarea modelului matematic al Pământului, Digital Twin Earth, dar participăm în mod direct și la construcția unor sateliți, cum este cazul misiunii Altius, care va măsura ozonul stratosferic și alte gaze atmosferice care afectează calitatea aerului. Steagul României va apărea pe noua rachetă europeană Ariane 6, care va fi lansată cât de curând, însă în egală măsură avem o contribuție la construcția lansatorului european Vega-C și la testarea și fabricarea navetei spațiale automate europene Space Rider.

Datorită apartenenței la ESA, suntem conectați la programul de înalte tehnologii „Telecomunicații și Aplicații Integrate”, probabil cel mai avansat sector de cercetare din Europa, care vizează dezvoltări pentru viitorul foarte apropiat în domeniul inteligenței artificiale, al comunicațiilor optice și cuantice. România participă la misiunea SAGA, care urmărește securizarea comunicațiilor prin testarea distribuției de chei cuantice în spațiu. În cadrul acestui program se va realiza prototipul unei rețele spațiale de sateliți care va deveni fundația primului internet cuantic spațial.

Nu în ultimul rând, ca membri ai structurii de proprietate care deține controlul asupra poligonului spațial din Guyana Franceză avem acces la condiții privilegiate de lansare și există deja firme românești care lucrează acolo în diverse zone de activitate.

După mai bine de un deceniu de când România este membru deplin al ESA, care sunt zonele în care am reușit să ne afirmăm, ce competențe am adăugat la expertiza noastră tradițională în domeniul spațial?

În primul rând, să remarcăm faptul că România a inițiat teme de cercetare în spațiu încă din 1972 și că tot în acea perioadă am dezvoltat produse și echipamente care au ajuns în spațiu. Prima noastră stație de comunicații satelitare, cea de la Cheia, a devenit funcțională în 1977. Valoarea contribuțiilor românești în activitățile de observare a pământului este recunoscută de cinci decenii.

2022 05 Interviu Dl Piso Image B

Acestea fiind zise, trebuie să subliniez schimbarea de strategie asumată la începutul anilor 1990, când am înființat ROSA ca structură de coordonare spațială la nivel național: în loc să ne propunem să dezvoltăm proiecte în toate ariile spațiale — o abordare care ar fi fost individualistă, nesustenabilă și nerealistă — ne-am orientat pe dezvoltarea unor nișe de competențe, ne-am propus să ne dezvoltăm pe segmente clar delimitate de înaltă specializare în care să fim cei mai buni pe plan european și chiar mondial.

Aderarea României la ESA nu a făcut decât să susțină materializarea acestei strategii. Mai mult decât atât, prin mecanismele ESA am dobândit un control sporit asupra proprietății intelectuale dezvoltate în țară, dar în același timp am dobândit acces nelimitat la bazele de date, la tehnologiile avansate ale ESA, fiind de asemenea sincronizați cu European Space Technology Master Plan, documentul strategic care identifică cu 4-5 ani înainte necesitățile de componente și tehnologii, ceea ce susține companiile din România să își planifice în mod realist și pragmatic activitățile de cercetare și producție.

Dovadă a expertizei dezvoltate pe segmente de nișă, România contribuie cu multe repere originale în misiunile spațiale europene: avem sisteme wireless pentru comunicațiile intra-satelitare, am realizat medii radiative pentru testarea electronicii cu ajutorul laserilor de mare putere, am dezvoltat sistemul de testare pentru nano- și micro-sateliți, aflat în curs de omologare la Măgurele. Am pus bazele unor centre de competență pentru activități de nișă, care sunt deja sau urmează să fie autorizate de ESA.

În ce mod se articulează orientarea ROSA pe domenii de nișă cu activitățile derulate de ESA?

În sprijinul abordării de nișă, România și-a asumat din 2018 o strategie spațială sub egida „3S”: Știință și Tehnologie, Servicii și Securitate. Acești vectori de dezvoltare și-au găsit zone de expresie în activitățile derulate în cadrul ESA, de la telecomunicații până la sisteme de navigație prin satelit, de la aplicații în agricultură de precizie până la telemedicină.

De o importanță sporită este segmentul de Securitate, reprezentat de activități de monitorizare a dezastrelor, securizarea comunicațiilor, a sistemelor spațiale și infrastructurilor critice, incluzând la un nivel mai amplu și securitatea planetară. Pe acest palier, România este implicată în misiuni deosebite, precum Proba-3 și Hera. Primul exemplu presupune alcătuirea în spațiu a unui telescop specializat, compus din două navete aflate la 140 de metri distanță pentru monitorizarea spațiului din jurul Soarelui dintr-un unghi favorabil identificării în timp util a unor corpuri care pot să reprezinte un pericol pentru planeta noastră, cum ar fi asteroizi sau comete. Noi contribuim la acest proiect cu sistemul care menține distanța dintre cele două componente spațiale. Hera este o inițiativă complementară a „Asteroid Impact Mission”, rezultat al colaborării ESA-NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială a Statelor Unite ale Americii), care urmărește devierea controlată a unui asteroid.

2022 05 Interviu Dl Piso Image C

Tot în sfera securității, avem componenta de supraveghere și monitorizare a obiectelor spațiale, România fiind una dintre cele șapte țări membre ale Consorțiului european „Space Surveillance and Tracking”. Dispunem de o rețea cu patru telescoape amplasate în țară, urmând ca alte trei să fie instalate în străinătate, iar structura să fie completată cu un radar, aflat în curs de finalizare la Cheia. Deloc întâmplător în acest sens, România este singura țară care a obținut o imagine optică la reintrarea în atmosferă a Stației Spațiale Chineze. Potențialul sistemului este însă mult mai mare, întrucât poate duce la dezvoltarea unor aplicații comerciale de management al traficului spațial pentru evitarea coliziunilor între sateliții activi, lansați în număr tot mai mare pe orbită. Din această perspectivă, România se găsește într-o poziție privilegiată în lume, fiind implicată într-un domeniu care îmbină știința avansată cu aspectele de securitate și partea comercială.

2022 05 Interviu Dl Piso Image D

Observations of the object CZ-5b R/B, made by the Romanian telescope AROAC-T08

Să înțelegem prin urmare că aderarea la ESA a contribuit la dezvoltarea unor competențe științifice și tehnologice de nișă care au contribuit la creșterea competitivității românești pe piața spațială europeană și internațională?

Aderarea României la ESA a deschis fără îndoială noi oportunități de a valorifica infrastructura și capitalul uman din țară. A contribuit în acest sens și plasarea spațiului între specializările inteligente identificate în strategia 2014-2020, alături de tehnologia informației și securitate. Alăturarea acestor specializări nu este întâmplătoare și își găsesc rostul împreună, fiindcă spațiul a contribuit și contribuie la tehnologia informației atât prin infrastructura de comunicații, cât și prin tehnologiile cuantice pe care le dezvoltă. Iar elementul de securitate este tot mai important, după cum devine evident zilele acestea. Infrastructurile spațiale sunt critice pentru securitatea globală și națională, iar faptul că s-au înființat forțe spațiale în majoritatea țărilor importante este o dovadă că suntem unde trebuie cu eforturile noastre: ROSA colaborează cu Ministerul Apărării de mai mulți ani și am reușit să creăm și în cadrul ministerului structuri familiarizate cu aplicațiile spațiale.

Efectele aderării României la ESA sunt vizibile și în colaborarea ROSA cu alte ministere din țară?

Expertiza dobândită și instrumentele create în urma proiectelor derulate cu ESA ne-au permis să punem bazele unor colaborări cu mai multe ministere, cum este cazul acordurilor încheiate cu Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii. Autorităților le punem la dispoziție date care au o mare acuratețe și aplicații pe baza cărora își pot întemeia deciziile și rafina strategiile naționale. Împreună cu Ministerul Mediului, monitorizăm în mod cât mai coerent aspecte legate de despăduririle ilegale, alunecări de teren, eroziuni, deșeuri toxice și altele. De asemenea, aplicațiile orientate către agricultură sunt vaste, de la monitorizarea implementării sistemului de subvenții agricole până la urmărirea foarte detaliată a creșterii plantelor, a irigațiilor, a distribuției de îngrășăminte, a prezenței dăunătorilor. Sunt unelte avansate pentru agricultura de precizie, inclusiv sisteme automatizate de lucru, monitorizate prin satelit, care conduc la o creștere substanțială a productivității.

2022 05 Interviu Dl Piso Image E

Este acesta un argument suplimentar în favoarea plății la zi a contribuției României la bugetul ESA, în contextul investițiilor suplimentare în economia națională, susținute de implicarea în activitățile spațiale?

Fie și doar dacă ne limităm la principiile ESA care favorizează returnarea integrală a contribuției naționale în cadrul proiectelor derulate în țară, situația investițiilor din domeniul spațial este cu totul remarcabilă. De pildă, returul plăților efectuate în contul programelor-cadru de cercetare ale Comisiei Europene este de circa 20-25%. În relația cu ESA, în schimb, în condițiile în care România reprezintă în jur de 1,17% din bugetul organizației, aproape toată contribuția se întoarce în țară în cadrul unor proiecte ferme, cu un parcurs clar trasat pe un interval de câțiva ani. Un alt câștig care trebuie evidențiat în acest context este faptul că drepturile de proprietate intelectuală rezultate în urma proiectelor ESA rămân în țară.

Spectrul excluderii României din ESA din cauza neplății contribuției naționale nu îndeamnă doar decuplarea de la proiecte de avangardă, ci chiar întoarcerea noastră în timp: la fel ca în cazul altor țări care au fost acceptate în organizație, procesul de aderare al României la ESA a durat aproape 20 de ani, dar revenirea unui membru exclus ar putea să dureze chiar mai mult.

Dintr-o perspectivă mai amplă, valoarea medie a factorului de multiplicare în lume pe ansamblul activităților spatiale este în jur de 12. Practic, fiecare 1 euro investit în domeniul spațial poate aduce și 12 euro înapoi, cum se întâmplă în Germania, care are și cea mai mare contribuție la bugetul ESA. O explicație a acestei situații este oferită de modul în care sunt gândite proiectele spațiale, cu obiective și rezultate concrete, utile, care ulterior ajung în producția de serie sau își extind aplicațiile în alte industrii. Cel mai facil exemplu este sistemul GPS, aflat la baza tranzacțiilor bancare, utilizat în navigație pentru transporturile aeriene și maritime, pentru serviciile de car-sharing și altele.

Când ESA încheie un contract cu o țară, se face un audit de naționalitate: în cazul nostru, angajații trebuie să fie români, deciziile să fie luate aici, proprietatea intelectuală este înregistrată la noi sau este distribuită într-un mod transparent. Din momentul lansării unui proiect, fondurile alocate sunt clar stabilite, tot procesul este sigur, ceea ce ne permite să păstrăm resursa intelectuală în țară, în condiții mai avantajoase dacă luăm în calcul criteriul puterii de cumpărare. La fel de important, românii implicați în programele ESA din țară pot să își asume responsabilități mai mari decât în alte medii de lucru, au putere de decizie și ocazia de a-și construi un parcurs profesional mai motivant.

Care este viitorul domeniului spațial în România, dat fiind caracterul strategic pe care îl dobândește pentru economia locală și regională?

Deși nu avem încă o strategie aprobată de cercetare-dezvoltare și inovare pentru intervalul 2021-2027, suntem convinși că spațiul se va regăsi în anumite componente. Bugetele alocate pentru spațiu la nivelul Comisiei Europene sunt consistente, iar la nivel național multe țări au ales să finanțeze suplimentar acest domeniu prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, de la Italia care a alocat 1,3 miliarde de euro până la Grecia, cu 140 de milioane de euro. În România, domeniul spațial s-a bazat în ultimii ani mai puțin pe impulsul politic guvernamental, ci pe cererile specifice ale ministerelor, administrației publice și zonei de afaceri.

În prezent, cifra de afaceri a economiei spațiale este estimată la nivel global la circa 400 de miliarde de dolari și tinde în viitorul apropiat la 500 de miliarde de dolari, cu perspective de dublare până la sfârșitul deceniului. Este necesar să ne coalizăm eforturile naționale pentru a putea fructifica acest potențial imens de creștere.

Care sunt condițiile și măsurile care pot impulsiona domeniul spațial în România?

Dorința noastră este să regăsim susținerea transpartinică a domeniului spațial în particular și a cercetării în general, așa cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000, când ne-am mobilizat din perspectiva aderării la Uniunea Europeană și NATO. Deocamdată, însă, din estimările noastre reiese că astăzi, în mod paradoxal, zona privată investește mai mult în cercetare-dezvoltare decât alocările bugetului de stat.

Fracturile de acest gen nu sunt neapărat specifice României, și alte state au trecut prin situații asemănătoare, iar în unele industria a fost cea care a restaurat echilibrul. Acesta este și unul dintre motivele pentru care ROSA susține partea de dezvoltare a competențelor, care asigură un anumit grad de detașare față de interferențele venite din alte zone de decizie. O altă sursă de normalizare este dată de tineri, care au o altă gândire, un alt mod de a vedea lucrurile. Ei ar putea să aducă suflul necesar pentru o dinamizare a domeniului pe toate planurile.

Care sunt perspectivele domeniului spațial pentru România și apartenența sa la ESA? Ce așteptări aveți pentru următoarea decadă?

Domeniul spațial este foarte bine dezvoltat și reprezentat în România și poate fi luat drept exemplu și de alte sectoare economice. Noi am introdus în România conceptul de Nivel de Maturitate Tehnologică (TRL – Technology Readiness Level), prin filiera ESA, alături de alte concepte, sisteme de lucru și gestiune de proiecte.

Apartenența la ESA ne oferă un avantaj strategic uriaș, acces la tehnologii, la baze de date, la idei de avangardă. Avem în lucru proiecte și misiuni extrem de interesante, cu mize foarte mari, atât pe plan intern, cât și extern. De pildă, conform estimărilor făcute în colaborare cu principalii actori aerospațiali europeni, România poate produce până la 25% din segmentul de zbor al noilor sateliți europeni. Este un avantaj competitiv și strategic extraordinar să ai această capacitate în țară, să ai tehnologie la dispoziție. Sunt infrastructuri critice pe termen lung, iar România este una dintre primele țări din lume care au declarat spațiul drept infrastructură critică.

Acest articol a apărut inițial pe Marketwatch.

Credit imagini: ROSA