Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

Comisia Europeană Spaţiu

30 Iunie 2014

EC logo

Europa are nevoie de o politică spaţială eficace care să permită Uniunii Europene să ocupe o poziţie de prim rang la nivel mondial în anumite domenii de politici strategice. Spaţiul poate furniza instrumentele necesare care să răspundă numeroaselor provocări cu care se confruntă societatea în secolul al XXI-lea: pentru a face mai bine faţă provocărilor, Europa trebuie să-şi asume un rol de conducere.

Sistemele spaţiale şi tehnologiile aerospaţiale fac parte integrantă din viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor europene. De la telecomunicaţii la televiziune, previziunile meteorologice, la sistemele financiare internaţionale, majoritatea serviciilor-cheie, pe care societatea noastră contemporană le consideră drept un bun al său, depind de spaţiu pentru a funcţiona în mod corespunzător.

 

Misiunea strategică a Politicii Spațiale Europene, dezvoltată de comun de către Uniunea Europeană, Agenția Spațială Europeană (ESA) și statele membre, se bazează pe explorarea și exploatarea pașnică a spațiului cosmic. În anul 2009, când cele mai recente tratate UE au intrat în vigoare, statele membre au conferit UE un rol mai important în ceea ce priveşte spaţiul. Tratatul de la Lisabona a introdus pentru prima dată o competență specifică spaţială pentru Uniunea Europeană, care consacră politica spațială ca o politică UE de sine stătătoare.

La 4 aprilie 2011, Comisia Europeană a lansat Comunicarea "Towards a space strategy for the European Union that benefits its citizens" ("Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului"), care reflectă rolul crucial reprezentat de spațiu pentru economie și societate. Comunicarea stabilește principalele priorități pentru politica spațială a UE, care includ asigurarea succesului celor două programe spațiale emblematice ale UE, Galileo și Copernicus (cunoscut anterior ca Monitorizare globală pentru mediu și securitate - GMES), protecția infrastructurilor spațiale și explorarea spațiului. Comunicarea aminteşte, de asemenea, dezvoltarea unei politici spaţiale industriale, în strânsă cooperare cu statele membre UE și Agenția Spațială Europeană. Politica spațială europeană își propune să aducă spațiul cu adevărat "pe Pământ", demonstrând în mod clar relevanța sa și aplicarea directă pentru servicii de dezvoltare a societății. Gama de aplicații care oferă beneficii zilnice și se bazează pe tehnologii spațiale este atât de mare (peste 30 000), încât eşecul unui semnal prin satelit sau o perturbare ne-ar afecta în mod dramatic viața noastră de zi cu zi.

Politici sectoriale:

Această informație a fost luată de pe site-ul Comisiei Europene, unde pot fi găsite alte detaliii suplimentare.

Navigaţie prin satelit — Galileo

Observarea Pământului — Copernicus

Acces la spaţiu

Alte programe europene — EUMETSAT, ESOA, Horizon 2020

Securitatea spaţială

Explorarea spaţiului

Cercetare şi dezvoltare

Relațiile dintre UE și ESA se bazează în prezent pe un acord-cadru care a intrat în vigoare în mai 2004 și a fost reînnoit până în 2016. Acest acord prevede cadrul legal pentru intensificarea cooperării dintre cele două organizații și stabilește instrumentele pentru această cooperare. Scopul este de a oferi o bază comună și modalități operaționale corespunzătoare pentru relații eficiente și reciproc avantajoase.

Competența in domeniul spatial conferita UE prin Tratatul de la Lisabona merge mână în mână cu un parteneriat consolidat cu statele membre, sub formă de dialog politic și de coordonare. O astfel de coordonare este esențială, având în vedere că această competență a UE nu împiedică statele membre sa o exercite pe a lor. Un grup de lucru al Consiliului cu privire la domeniul spatial si la o formare in acest domeniu a Consiliului de Competitivitate al UE a fost creată ca primă expresie concretă a acestei cooperări consolidate. Această cooperare are drept scop sa promoveze coerența obiectivelor politice și să consolideze sinergia dintre politica spațială a Uniunii cu alte politici care utilizează resurse spațiale ale statelor membre sau ale UE sau (cum ar fi transport, mediu, cercetare și inovare). În același spirit de intensificare a dialogului și a cooperării cu statele membre, Comisia a creat un grup de experți în politică spațială.

Galileo, propriul sistem global de navigație prin satelit al Europei, oferă servicii de poziţionare globală de înaltă precizie, aflate sub control civil.  Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de către ESA şi a introdus un nou nivel de sofisticare, precizie și fiabilitate.

Serviciile pe care oamenii obişnuiţi le vor folosi cel mai mult în sistemele lor de navigație internă vor fi gratuite ("servicii deschise"), dar vor fi, de asemenea, servicii care necesită autorizare ("Serviciu public reglementat" - PRS), care vor oferi semnale speciale de satelit, în special pentru utilizarea lor de către autoritățile publice, servicii care urmează să fie utilizate în situații de stres sau pericol iminent ("Serviciul de Căutare&Salvare"), servicii care vor permite dezvoltări comerciale, și în cele din urmă servicii cu o precizie garantată a semnal satelit în fiecare moment ("Serviciul de siguranță a vieții"), care va fi utilizat, de exemplu, în domeniul aviației.

Sistemul complet va consta la nivel global din 30 de sateliți, precum și stațiile de la sol asociate. În următorii 20 de ani sunt aşteptate beneficii sociale și economice de aproximativ 90 de miliarde €.

  • Observarea Pământului — Copernicus

Programul Copernicus, cunoscut anterior ca Monitorizare globală pentru mediu și securitate — GMES, este răspunsul Uniunii Europene la cererea tot mai mare de date de mediu precise și fiabile. Copernicus va monitoriza permanent și prognoza starea Pământului la nivel regional și la nivel mondial. Acesta acoperă șase domenii principale: mediul marin, pământ, atmosferă, gestionarea situațiilor de urgență, securitate și monitorizarea schimbărilor climatice. Copernicus combină date și imagini obținute prin satelit, precum și prin senzori în stațiile de la sol și aer (așa-numitele date "în situ") și le oferă printr-un set de servicii de mediu și de securitate. Copernicus este de așteptat să aducă beneficii de până la 70 de miliarde € în perioada 2014-30.

În urma semnării Acordului de Delegare dintre Comisia Europeană și ESA la 28 februarie 2008, un set de sateliți de Copernicus sunt dezvoltaţi și livraţi de către ESA.

  • Alte programe europene

EUMETSAT

EUMETSAT este o organizație interguvernamentală fondată în 1986 cu scopul de a furniza date prin satelit legate de vreme şi climă, imagini și produse - 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an - pentru serviciile naționale de meteorologie ale statelor membre și ale celor cu acord de cooperare în Europa, și altor utilizatori din întreaga lume. România este un stat membru al EUMETSAT din 2010; principalul beneficiar este Administrația Națională de Meteorologie din România.

ESOA

Asociația Europeană a Operatorilor prin Satelit (ESOA) a fost formată în martie 2002 pentru a reprezenta interesele industriei în fata organizațiile europene cheie, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul, Consiliul și Agenția Spațială Europeană, precum și alte organizații internaționale. Obiectivele ESOA includ asigurarea faptului că sateliții beneficiază de mediul politic, industrial și de reglementare adecvat pentru îndeplinirea rolului lor esențial în livrarea de comunicații.

Horizon 2020

Horizon 2020 este cel mai mare program de cercetare și inovare UE din toate timpurile, cu aproape 80 miliarde € de fonduri disponibile pentru 7 ani (2014-2020) - pe lângă investițiile private pe care le vor atrage acești bani. Acesta promite multe descoperiri şi premiere mondiale prin transferul ideilor din laborator pe piață. Horizon 2020 este instrumentul financiar de punere în aplicare a Uniunii Inovării, o inițiativă emblematică a Europei 2020 cu scopul de a asigura competitivitatea globală a Europei.

Văzut că un mijloc de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă, Horizon 2020 are sprijinul politic al liderilor europeni și a membrilor Parlamentului European. Ei au fost de acord că cercetarea este o investiție pentru viitor și astfel au pus această preocupare în centrul planului UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă creării de locuri de muncă.

  • Securitatea spaţială

Sistemele spațiale aduc o contribuție tot mai importantă la securitatea Europei, precum și la Politica de Securitate şi Apărare Comună (the Common Security and Defence Policy — CSDP) în special. Europa se confruntă în mod constant cu amenințări la adresa securităţii, care sunt acum mai diverse, mai puțin vizibile și mai puțin previzibile decât în deceniile anterioare. Europa trebuie, prin urmare, să aibă acces la cele mai bune capabilități accesibile pentru evaluarea politică autonomă, la luare deciziilor, la politicile de prevenire și la desfășurarea efectivă a acțiunilor. Mijloacele spațiale aduc o contribuție semnificativă la confruntarea acestor amenințări prin monitorizarea la nivel mondial, comunicare și capacitatea de localizare. 

Sateliții sunt esențiali pentru economia și bunăstarea noastră. Ei trebuie, prin urmare, să fie protejaţi de coliziunea cu alți sateliți sau "resturi din spațiu" (materiale reziduale provenite din activități de lansare și de la obiecte spațiale învechite) și de fenomenele meteorologice "spațiale" (modificări ale condițiilor de mediu, cum ar fi câmpul magnetic al Pământului sau radiații din cauza vântului solar, furtuni "spațiale" formate din particule sau radiații electromagnetice). Protejarea sateliţilor europeni care au informații cu privire la situația din spațiu - la care ne referim ca Space Situaţional Awareness (SSA) este, prin urmare, importanta. UE este implicată activ în eforturile europene de a dezvolta un sistem european de SSA pentru a a dobândi și procesa astfel de informații și a o transmite operatorilor de satelit. 

  • Explorarea spaţiului

Explorarea spațiului este, probabil, cea mai captivantă dintre activităţile spaţiale şi satisface dorinţa naturală umană de a descoperi noi frontiere dincolo de planeta noastră. Aceasta generează beneficii foarte concrete pentru cetățeni: telefoane mobile, echipamente medicale pe care le găsim în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor și airbag-uri - toate îşi au originea în tehnologiile dezvoltate în începuturile explorării spațiului. Explorarea spațiului este un motor de inovare, dezvoltare tehnologică și de cunoștințe științifice. 

Europa, prin intermediul ESA și statele membre individuale, a făcut deja contribuții semnificative în ceea ce priveşte explorarea spațiului. Implicarea europeană la Staţia Spaţială Internaţională (the Internaţional Space Station — ISS), în special dezvoltarea modulului laboratorului Columbus și vehiculului de transport automat, împreună cu prezența astronauţilor europeni la bordul ISS, asigura o prezență europeană vizibilă continuu în spațiu. Alte realizări europene proeminente sunt sonda Huygens pe Titan, care a marcat cea mai îndepărtata aterizare din Sistemul Solar până acum.Viitorul rover ExoMars, care va fi primul rover făcut vreodată pentru a sonda direct sub-suprafața de pe Marte pentru forme de viață dispărute și existente înainte de sfârșitul acestui deceniu este următoarea mare misiunea europeană de explorare robotică. 

  •  Cercetare și dezvoltare

 

Activitățile de cercetare și dezvoltare spațială ale Comisiei Europene sunt coordonate în cadrul Politicii Europene Spaţiale de Ansamblu, completând eforturile statelor membre și ale altor actori-cheie, inclusiv ESA. În perioada 2007-13, UE va investi 1,4 miliarde € în cercetare și inovare în sectorul spațial prin programul-cadru actual de cercetare şi dezvoltare (al șaptelea program-cadru, care este adesea menționat ca "FP7"). Finanțarea viitoare a cercetării spațiale și a inovararii în Horizon 2020 va continua să sprijine excelența științifică, să contribuie la abordarea provocărilor societale și să promoveze direcţia și competitivitatea în sectorul industrial.