Tipărire 

Președintele ROSA participă la cea de-a 54-a ediție a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic

01 Februarie 2017

Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, participă la cea de-a 54-a ediție a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic, desfășurat la Biroul Națiunilor Unite de la Viena, Austria, în perioada 30 ianuarie – 10 februarie 2017.
În timpul sesiunii din 30 ianuarie, Dr. Marius-Ioan Piso a făcut o declarație despre dezvoltarea activităților spațiale la nivel mondial, dar și în România, în particular.


La nivel global, acesta a evidențiat importanța descoperirii undelor gravitaționale, emergența megaconstelațiilor de sateliți, ce reprezintă o inovație disruptivă cu efecte asupra cadrului industrial și economic, dar și despre apariția unui număr tot mai ridicat de actori implicați în activități spațiale.

În ceea ce privește dezvoltarea activităților spațiale în România, Dr. Piso a evidențiat implicarea României în 17 programe opționale majore ale ESA, o implicare reîntărită la cel mai recent Consiliu ministerial ESA.

România și-a extins participarea în activități de explorare a spațiului, în mod particular în programul Stației Spațiale Internaționale (ISS), de unde vor fi lansați anul acesta doi sateliți. Cercetătorii români participă, de asemenea, la misiuni științifice și de explorare, incluzând aici Euclid și JUICE. Dr. Piso a declarat că România este interesată să participe în continuare la trasarea Hărții Globale de Explorare.

Președintele ROSA a lăudat faptul că industria din România participă în mod activ la dezvoltarea celor mai noi lansatoare europene, Ariane 6 și Vega-C, dar și munca cercetătorilor români pentru dezvoltarea unui lansator de mici dimensiuni pentru orbita joasă a Pământului.

Au fost dezvoltate aplicații pentru agricultură de precizie, telemedicină și gestionarea dezastrelor. Dr. Piso a evidențiat dezvoltarea unui portal care utilizează sateliții radar precum cel al UE, Sentinel-1, pentru monitorizarea la înaltă rezoluție a pădurilor, incluzând aici și defrișările ilegale. Alte aplicații au avut ca scop monitorizarea clădirilor de dimensiuni mari, centralelor electrice și barajelor, prin intermediul datelor satelitare de teledetecție.

În cadrul ședinței, Președintele ROSA a anunțat faptul că România se va implica în definirea misiunii ESA L5, dar și în construirea infrastructurii la sol pentru monitorizarea evenimentelor meteorologice spațiale.

Progrese tehnice semnificative au fost înregistrate în construirea coronografului solar pentru misiunea ESA PROBA-3, în timp ce alți cercetători și ingineri români sunt implicați în fazele primare ale misiunii internaționale ESA/NASA — AIM-AIDA, ce are ca scop evaluarea devierii unui asteroid prin impact. Stația de sol de comunicații satelitare de la Cheia este adaptată pentru a contribui la eforturile europene de detectare și monitorizare a deșeurilor spațiale și a obiectelor din apropierea Pământului.

Dr. Piso a declarat că o nouă stație la sol pentru un lidar atmosferic în România, alături de sistemul aeropurtat dezvoltat de cercetătorii români în colaborare cu ESA, vor putea să măsoare parametri ai atmosferei, utilizați în modelări legate de încălzirea globală.

Dr. Piso a menționat câteva evenimente importante care au avut loc în România, în 2016: cea de-a V-a Conferință asupra Sistemelor Spațiale ca Infrastructuri Critice, cea de-a V-a conferință Copernicus dedicată utilizatorilor est-europeni Copernicus, dar și un workshop și o sesiune plenară organizate sub președinția Parlamentului României a celei de-a XVIII-a Conferințe Interparlamentare Europene privind Spațiul.

Președintele ROSA a încheiat discursul său prin menționarea importanței implicării publicului, a educației și a formării profesionale, confirmând totodată continuarea rolului activ al României în gestionarea problemelor globale prin reprezentare în organisme internaționale precum: UN COPUOS, GEO, COSPAR, IAF și IAA.

Credit imagine: ROSA