Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

Delegaţia României la Comitetul ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic, 15-26 februarie 2016, Viena

18 Februarie 2016

Delegația României condusă de Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA) și compusă din Dr. Alexandru Badea (ROSA), Dr. Mirel Bîrlan, Dra. Oana Neagu (ROSA) și Dr. Dumitru Prunariu participă la cea de-a 53-a sesiune a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic (UN Committee on the Peaceful Uses of Outer Space – COPUOS), care are loc la Biroul Națiunilor Unite de la Viena, Austria, în perioada 15-26 februarie 2016.


În timpul sesiunii din 16 februarie, Dr. Marius-Ioan Piso a prezentat în fața Subcomitetului Științific și Tehnic de la ONU importanța foarte recentei confirmării a existenței undelor gravitaționale, care vor forma baza cercetărilor astronomice la scară largă din viitor. Dl. Piso a amintit și despre misiunea LISA Pathfinder, lansată de Agenția Spațială Europeană (ESA) în urmă cu două luni pentru testarea unor tehnologii care vor fi folosite în viitor pentru detectarea și măsurarea undelor gravitaționale. De asemenea, Președintele ROSA a remarcat emergența megaconstelațiilor de sateliți, o inovație disruptivă, care ar putea schimba cadrul industrial și economic, generând noi aspecte politice și legate de securitatea spațială.

Dl. Piso a prezentat și situația activităților spațiale din România. În calitate de stat membru al ESA și al Uniunii Europene, România a continuat să participe la programe de cercetare-dezvoltare spațială europeană, dezvoltându-și în același timp și propriul Program Spațial Național.

Sub coordonarea ROSA, România participă în prezent la 17 programe ESA majore. Contribuții de natură industrială s-au făcut cu precădere în domenii precum: lansatori, poziționare și comunicații prin satelit, zbor de precizie în formație, tehnologii de observarea Pământului. Au fost dezvoltate aplicații pentru agricultură de precizie, telemedicină și gestionarea dezastrelor. În cadrul Comisiei Europene, au fost dezvoltate de asemenea aplicații prin programul Orizont 2020, care finanțează activități de dezvoltare pentru programele Galileo și Copernicus.

Programul Spațial Național al României cuprinde în prezent peste 80 de proiecte care acoperă toate ariile majore de specializare în domeniul spațial. În ultimii ani, eforturile s-au îndreptat către dezvoltarea unui număr de centre de competență axate pe: tehnologii nanosatelitare, aplicații spațiale bazate pe big data, lansatori de dimensiuni mici, suport pentru zborul uman în spațiu, generarea de medii controlate cu radiații, științe atmosferice și aplicații spațiale pentru zonele maritime și costiere.

Președintele ROSA a reamintit de asemenea faptul că România s-a alăturat recent statelor care sprijină programul Stației Spațiale Internaționale, precum și participarea industriei din România la dezvoltarea celui mai nou lansator european, Ariane 6.

Nu în ultimul rând, Dl. Piso a subliniat importanța educației tinerelor generații și popularizarea rezultatelor științifice, amintind activitatea Biroului European de Resurse pentru Educație Spațială din România.

În cea de-a doua parte a discursului său, Dr. Marius-Ioan Piso a exprimat suportul României pentru activitățile aflate pe agenda sesiunii: aniversarea a 50 de ani pentru UNISPACE, suport pentru gestionarea dezastrelor utilizând sisteme spațiale, meteorologie spațială și studiul obiectelor din apropierea Pământului, sustenabilitatea pe termen lung a activităților spațiale. În acest sens, Dl. Piso a reamintit experiența României în a utiliza date spațiale pentru monitorizarea inundațiilor și a incendiilor forestiere, activitatea Biroului SPIDER pentru Sprijin Regional din România, activitățile de monitorizare a deșeurilor spațiale, de detectare a obiectelor din apropierea Pământului, precum și monitorizări meteorologice spațiale care au loc în România. De asemenea, Dl. Piso a vorbit despre progresul tehnic în realizarea unui coronograf pentru misiunea ESA PROBA-3, despre participarea oamenilor de știință și ingineri români la primele etape de definire a unei noi misiuni internaționale ESA-NASA, AIM, precum și despre misiunea ROBiSAT, care va realiza doi dintre cei 50 de nanosateliți ai colaborării internaționale QB50.

„Cu siguranță suntem cu toții de acord asupra faptului că spațiul a devenit astăzi un catalizator principal pentru dezvoltarea omenirii per ansamblu, iar explorarea spațială este componenta avansată care sintetizează cele mai bune tehnologii, abilități și resurse umane pentru a oferi omenirii instrumentele necesare pentru a avansa.”, a încheiat Dr. Marius-Ioan Piso.

Mai multe detalii despre cea de-a 53-a sesiune a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic (UN Committee on the Peaceful Uses of Outer Space – COPUOS) sunt disponibile aici.

Credit imagine: Agenția Spațială Română (ROSA)