Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

ROSA

24.06

Agenția Spațială Română (ROSA) este coordonatorul la nivel național și internațional al activităților României din domeniul spațial. Agenția Spațială Română (ROSA), este o instituție publică finanțată integral din venituri proprii, funcționȃnd conform Hotărârii Guvernului României nr. 923/20.11.1995 și a actelor ulterioare în sistemul Ministerului Cercetării și Inovării - Autoritatea Națională Pentru Cercetare Științifică și Inovare (A.N.C.S.I.).

Misiunea Agenției Spațiale Române cuprinde: 

  1. coordonarea programelor naționale de cercetare și aplicații spațiale
  2. promovarea dezvoltării României în domeniul spațial
  3. reprezentarea Guvernului României în programe de cooperare internațională 
  4. cercetarea orientată pe probleme spațiale

În calitate de coordonator al programelor naționale de cercetare și aplicații spațiale, ROSA dezvoltă și coordonează implementarea Programului Spațial Național. În funcție de obiectivele acestuia, Agenția este autorizată să înființeze centre de cercetare și dezvoltare.

Ca reprezentant al Guvernului, Agenția Spațială Română stabilește acorduri de cooperare cu organizațiile internaționale cum ar fi European Space Agency (ESA) și Committee on Space Research (COSPAR), precum și acorduri bilaterale de cooperare la nivelul Guvernului. Alături de Ministerul Afacerilor Externe, ROSA reprezintă România la sesiunile Comitetului Națiunilor Unite pentru Utilizarea în scopuri pașnice a spațiului extraatmosferic (United Nations Committee on the Peaceful Use of Outer Space - COPUOS) și la subcomitetele acestuia.

ROSA este organizaţia conducătoare a Programului de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare STAR – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (Space Technology and Advanced Research) pentru perioada 2012-2019, aprobat prin Legea nr. 262/2011 — instrumentul prin care se asigură suportul la nivel naţional pentru implementarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), privind aderarea României la Convenţia ESA. 

Totodată, Agenția desfășoară propriile proiecte de cercetare științifică și dezvoltare prin ROSA Research Centre.

Agenția Spațială Română este condusă din anul 2004 de președinte, Doctor Fizician Marius-Ioan Piso care îndeplinește și funcția de director executiv (din 1995). Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu este președintele de onoare al Agenției (din 2004).

 

 

02.07

Preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) din anul 2004 şi, totodată, director executiv al instituţiei începând cu 1995, Marius-Ioan Piso, doctor în fizică, coordonează activitatea Agenţiei pe trei direcţii strategice: trasarea şi coordonarea implementării strategiei spaţiale a României, reprezentarea Guvernului României la nivel naţional şi internaţional şi continua dezvoltare de parteneriate, colaborări şi relaţii bi- şi multi-laterale, precum şi implicarea Agenţiei în programe naţionale şi internaţionale de cercetare şi dezvoltare în domeniul spaţial.

De numele său se leagă înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) în 1991 şi obţinerea statutului acesteia de organizaţie independentǎ 4 ani mai târziu, fondarea Institutului de Ştiinţe Spaţiale, dar şi startul cooperării dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Preocuparea constantă pentru dezvoltarea institutelor de cercetare și industriei spaţiale în România, precum şi rezultatele obţinute de-a lungul timpului de comunitatea ştiinţifică şi tehnologică, adesea sub coordonarea sau îndrumarea sa, s-au concretizat cu aderarea ţării la Agenţia Spaţială Europeană în 2011, România fiind cea de-a doua țară din spațiul ex-sovietic care a devenit Stat Membru ESA.

Născut pe 7 ianuarie 1954, Marius-Ioan Piso a urmat şcoala primară şi liceul în Bucureşti, absolvind Facultatea de Fizică în Cluj, la Universitatea Babes-Bolyai (1982). Cariera sa de om de ştiinţă a început în acelaşi an, la Institutul de Cercetări Electrotehnice din Bucureşti, unde s-a preocupat de dezvoltarea de senzori inerţiali, urmând ca în 1988 să devină şef de laborator. În 1990 s-a alăturat Centrului de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti, unde a înfiinţat mai târziu Institutul de Ştiinţe Spaţiale.În 1994 a obținut Doctoratul de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

De-a lungul activităţii sale ştiinţifice, Marius-Ioan Piso a condus cu succes peste 40 de proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare științifică dar şi de management, fiind autorul a 20 de brevete în senzori inerţiali şi de gravitaţie, comunicaţii optice şi tehnologie nano-magneticǎ şi autor/co-autor a peste 110 de lucrări publicate sau prezentate la conferinţe ştiinţifice.

Marius-Ioan Piso a contribuit de asemenea la dezvoltarea politicilor spațiale din România. Între anii 1994-1998 a fost secretar al consiliului științific pe probleme de aeronautică și spațiu din cadrul Ministerului Cercetării și Tehnologiei, urmând ca în 1999 să devină vicepreședinte al aceluiași consiliu, precum și consilier al Ministrului. În cadrul Agenției Spațiale Române (ROSA) a fost directorul programului național de cercetare și dezvoltare tehnologică aerospațială și al programului național de cercetare și dezvoltare tehnologică pentru securitate.

Performanţele obţinute de-a lungul carierei au fost recunoscute de Preşedintele României, care i-a acordat în 2003 titlul de Cavaler al Ordinului Naţional “Serviciul Credincios” pentru contribuţiile semnificative din domeniul ştiinţific de înaltă tehnologie şi cercetare aerospaţială, precum şi pentru rolul avut în promovarea internaţională a intereselor României în acest domeniu, urmând ca în 2008 să fie redecorat în grad de ofiţer.

În prezent, pe lângă conducerea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso este, printre altele, membru al Consiliului Consultativ al Academiei Internaţionale de Astronautică IAA (din 2006), reprezentant naţional în Comitetul Ştiinţific NATO (din 2004) şi membru al bordului Grupului Consultativ pe Tehnologii Spațiale din cadrul Organizației pentru Cercetare și Tehnologie din NATO (din 2005), reprezentant al României la Agenţia Spaţială Europeană (din 1998). La nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost şef de delegaţie în cadrul Biroului ONU pentru Afaceri Spaţiale în perioada 1994-2008. De asemenea, în anul 2003 a participat la procesul de elaborare a primului Regulament Spaţial European.

LISTĂ DE PUBLICAŢII, BREVETE, LUCRĂRI, SPECIALIZĂRI 

 

24.06

1.    Lista de lucrări, brevete şi specializări

1.1. Teză de doctorat

Contribuţii la studiul structurilor de spaţiu-timp cu aplicaţii în teori de câmp, Universitatea Al.I. Cuza Iaşi, Facultatea de Fizică, 1994

1.2. Disertaţie

Contribuţii asupra tehnicilor spaţiale pentru securitatea regională şi globală, Colegiul naţional de Apărare, Bucureşti, 1999

1.3. Lucrare de diplomă

Radiaţia gravitaţională, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Fizică, 1982

Mai Mult
01.06

Agenția Spațială Română (ROSA) are un colectiv de 64 angajați, dintre care 37 sunt cercetători.

Management

Conducerea Agenției Spațiale Române este asigurată de:

Președinte și Director Executiv: Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso

Consiliul Administrativ

Consiliul Științific

Dumitru-Dorin Prunariu este președinte de onoare al Agenției. 

27.11

Aurel Vlaicu se năştea pe 19 noiembrie 1882, în judeţul Hunedoara, în comuna Binținți, care astăzi îi poartă numele. Viitorul inventator și pionier al aviației române și mondiale absolvă clasele primare la şcoala din localitatea natală, continuă studiile gimnaziale la Orăştie în cadrul Colegiului Reformat al Liceului Calvin (care din 1919 a fost numit „Liceul Aurel Vlaicu”), pentru a-şi completa studiile preuniversitare la Liceul German din Sibiu, unde susţine şi bacalaureatul în 1902.

Formarea sa profesională a avansat în acel moment, Aurel Vlaicu alegând să studieze ingineria la Universitatea din Budapesta și apoi la prestigioasa Ludwig-Maximilians-Universitet din Munchen, în Germania, unde îşi obţine diploma de inginer câţiva ani mai târziu, în 1907.

1908 îl găseşte angajat ca inginer la uzina de automobile Opel din Rüsselsheim, însă firea sa curioasă, întreprinzătoare, nu îi permite să accepte destinul unui simplu muncitor. Astfel, în toamna aceluiași an, Aurel Vlaicu se întoarce în ţară şi începe să pună în practică planurile de realizare a unui aparat de zbor, care devine realitate în 1909. Pe 17 iunie 1910, pe Câmpul Cotrocenilor, inginerul Aurel Vlaicu decolează la bordul primului avion conceput, construit şi pilotat în România: "Vlaicu 1", realizat cu sprijinul Casei Regale şi al Armatei Române la atelierele de la Arsenalul Armatei. Primul nostru "avion naţional", care se înălţase la doar 3-4 metri pe o distanţǎ de 50 de metri, plasa România imediat după Statele Unite şi Franţa în categoria restrânsă încă a statelor pe teritoriul cărora s-a zburat cu un aparat original, construit şi pilotat de un cetăţean al ţării respective. Mai multe detalii despre acest eveniment istoric sunt disponibile aici.

Brevetul l-a înregistrat sub denumirea „Mașină de zburat cu corp în formă de săgeată", iar un an mai târziu construia deja un al doilea avion, celebrul „Vlaicu II", cu care a primit confirmarea internaţionalǎ în 1912, când a câștigat nu mai puţin de cinci premii (1 premiu I şi 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria.
În 1913, Aurel Vlaicu punea deja în lucru prototipul “Vlaicu III”, care avea să fie primul avion din lume cu fuselaj metalic. Construcţia aparatului avea să fie finalizată, însă, de către doi dintre colaboratorii sai - C. Silişteanu şi G. Magnani - căci la 13 septembrie 1913, tânărul inginer se prăbuşeşte în apropiere de Câmpina la bordul aparatului Vlaicu II din motive încă neelucidate.

Chiar dacă viaţa sa a fost curmatǎ brusc, Vlaicu a lăsat în urmǎ contribuţii de necontestat în domeniul aviaţiei, fiind amintit astăzi drept un pionier în acest domeniu, dar şi un inginer şi inventator de excepţie. Printre invenţiile sale se numǎrǎ realizarea unei aripi cu profil variabil în zbor, în funcţie de unghiul de zbor şi viteza aparatului, stabilitatea ridicată a avionului şi înclinarea la viraje fără eleroane, trenul de aterizare uşor - printre primele din lume cu roţi independente, forma aerodinamică şi construcţia aproape totală din aluminiu a fuzelajului avionului A. Vlaicu III, reuşite care i-au adus la 28 octombrie 1948, post-mortem, titlul de membru de onoare al Academiei Române.

Subcategorii

Agenția Spațială Română (ROSA) are un colectiv de 64 angajați, dintre care 37 sunt cercetători.

Management

Președinte: Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso

Consiliul Administrativ

  • Presedinte CA / Director General ROSA: Marius-Ioan Piso
  • Membru CA: Dumitru Dorin Prunariu
  • Membru CA / Director general INCAS: Catalin Nae
  • Membru CA / Reprezentant A.N.C.S.: Camelia Marinescu

Consiliul Științific

Președinte de onoare: Dumitru-Dorin Prunariu